DOCUMENT Programul de Guvernare pe Educație al PNL: Corectare încrucișată la Evaluarea Națională și BAC, anularea trimiterii elevilor cu medii sub 5 la profesională, masteratul didactic “în cele mai adecvate universităţi”, concurs de directori în 2020, curriculum nou pentru liceu, evaluarea institutelor de cercetare

Corectarea încrucișată a lucrărilor la Evaluarea Națională 2020 și Bacalaureatul 2020, anularea trimiterii elevilor cu medii sub 5 la profesională, organizarea masteratului didactic “în cele mai adecvate universităţi”, demararea concursurilor de directori în 2020 și evaluarea personalului din Ministerul Educației, aplicarea unui curriculum nou pentru liceu, licitație pentru manuale cu 1 an înainte – sunt prioritățile pe termen scurt anunțate de liberali pentru învățământul preuniversitar, cuprinse în Programul de Guvernare Orban.

Liberalii promit debirocratizarea activităţii profesorilor “prin reducerea numărului de ‘hârtii'”, “extinderea etapizată a programului “Masă caldă” şi creşterea calităţii programelor de “After-school” publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil, extinderea învăţământului profesional-dual și la liceele tehnologice și postliceale, deblocarea decontului navetei școlare.

La nivelul universitar, programul de guvernare al PNL are ca obiective pe termen scurt “scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public național”, “recredibilizarea studiilor doctorale și dezvoltarea activităților de cercetare prin implicarea specialiștilor din țară și din străinătate pentru eliminarea culturii plagiatului şi creşterea calităţii”, “demararea imediată a evaluării școlilor doctorale” – însă aici nu este clar dacă pe baza metodologiei deja realizate sau prin modificarea acesteia.

În cercetare, prioritățile pe termen scurt anunțate în Programul de Guvernare sunt majorarea bugetului, reintroducerea experților internaționali în evaluarea proiectelor finanțate pe bază de competiție, începerea unei evaluări a institutelor naționale de cercetare și dezvoltare.

Liberalii menționează Laserul de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP) și Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca proiecte majore de cercetare pe care le vor sprijini.

Programul de guvernare nu menționează și măsuri referitoare la institutele construite din fonduri europene.

Liberalii spun în programul de guvernare că obiectivul PNL pe educație este “punerea în practică a viziunii și strategiei din proiectul ‘România Educată'” – marele proiect început în urmă cu 5 ani de Klaus Iohannis și materializat într-un raport care conține două seturi de propuneri, pe fiecare domeniu analizat, astfel că mulțumește atât ONG-urile care vor reformă, cât și sindicatele care nu vor. “Demersul de operaționalizare a acestei strategii va respecta aceleași principii de consultare a societății și a experților din domeniu”, adaugă liberalii.

Obiectivele generale pe Educație anunțate de PNL sunt:

– prioritizarea componentei de echitate și a abordărilor pedagogice centrate pe elevi/studenți, cu “scopul de a combate cele trei mari crize din educația românească:

• rata ridicată de părăsire timpurie a școlii,
• rezultatele slabe ale elevilor la testările naționale și internaționale
• și rata de analfabetism funcțional măsurată la vârsta de 15 ani. “Scopul este să prevenim apariția unei noi generații ‘pierdute’, până la implementarea unei reforme profunde pe termen lung”, se arată în program.

– dezvoltarea învățământului profesional dual și cel universitar, “astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală și cu prioritățile pe termen mediu și lung ale României”

Prioritățile PNL în educație, pe termen scurt:

• refacerea capacității administrative a Ministerului Educației prin evaluări ale personalului și ocuparea prin concurs a funcțiilor. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020 și limitarea practicii de delegare în interesul învățământului.
• Adoptarea planului-cadru şi realizarea programelor pentru învăţământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară;
• Realizarea de urgenţă a documentelor în vederea demarării licitaţiilor pentru manualele şcolare, pentru a nu repeta greşelile trecutului, iar generaţia de elevi care acum este în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu;
• Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la Evaluarea Națională și la Bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele;
• “Revenirea la legislația de organizare a Evaluării Naționale anterior măsurilor de direcționare forțată în învățământul profesional a elevilor care nu obțin media 5 în procesul de admitere în învățământul liceal“
• adaptarea legislației pentru sprijinirea autorităților publice locale în vederea realizării condițiilor pentru obținerea cu celeritate a avizelor și autorizațiilor sanitare și de securitate la incendiu pentru grădinițe, școli și licee.
• Compatibilizarea evaluărilor naționale cu programele școlare, respectiv cu evaluările din timpul anilor de studiu
• Debirocratizarea activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de ‘hârtii’ şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului
• Extinderea etapizată a programului “Masă caldă” şi creşterea calităţii programelor de “After-school” publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil;
• “Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic în cele mai adecvate universităţi”
• Aplicarea efectivă a metodologiei pentru combaterea segregării școlare;
• Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate)
• “Extinderea programelor de învăţământ profesional-dual prin adecvarea cadrului instituțional existent și stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 și 5“
• Inițierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor și cadrelor didactice și pentru finanțarea transportului școlar intrajudețean.
• Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învățare și pentru managementul educațional.

Prioritățile pe termen scurt ale PNL în învățământul universitar:

• Inițierea unui proiect de lege pentru scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public național, permițând universităților realizarea de investiții necesare pentru menținerea competitivității.
• Asigurarea condițiilor pentru desfășurarea de alegeri corecte și imparțiale la nivelul conducerii universităților;
• Crearea de mecanisme funcţionale, prin armonizarea eforturilor instituționale deja existente și a bunelor practici la nivel național, pentru monitorizarea parcursului profesional al absolvenților;
• Recredibilizarea studiilor doctorale și dezvoltarea activităților de cercetare prin implicarea specialiștilor din țară și din străinătate pentru eliminarea culturii plagiatului şi creşterea calităţii, conform standardelor internaţionale.
• Demararea imediată a evaluării școlilor doctorale, pe baza metodologiei agreate cu ARACIS și Consiliul Național al Rectorilor;
• Sprijinirea universităților pentru a-și dezvolta strategiile de internaționalizare, prin adoptarea unui cadru strategic la nivel național în acest domeniu, care să includă măsuri de recompensare a acelor instituții care vor fi parte a aplicațiilor selectate în cadrul apelului pentru Universități Europene sau care au performanțe deosebite la nivel internațional.

Priotitățile pe termen scurt ale PNL în Cercetare:

• Majorarea bugetului dedicat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, pentru susținerea atât a cercetării aplicative și a inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră;
• Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experți internaţionali pentru a elimina potenţialele conflicte de interese;
• Inițierea unei evaluări a institutelor naționale de cercetare și dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
• Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
• Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană:

– Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP – integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât și pentru investitorii în activitățile de CDI;
– Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme.

Descarcă de aici Programul de Guvernare al PNL

Foto: Inquam Photos – George Calin

Citește și:

• Cine este Monica Anisie, propunerea lui Orban la Ministerul Educației și Cercetării: profesor de română la Vianu în București, fost secretar de stat în Guvernul Cioloș, a acuzat Ministerul că îi discriminează pe elevii cu medii sub 5 prin obligativitatea de a urma profesionala

• Cine sunt miniștrii propuși de Ludovic Orban în guvernul PNL: Anisie – Educație și Cercetare, Turcan – vicepremier, Cîțu, Violeta Alexandru, Costel Alexe, Virgil Popescu, Cătălin Predoiu, Bogdan Aurescu, Nicolae Ciucă