Planul de Redresare, publicat de Guvern: Adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual și digitalizarea proceselor și conținuturilor în educație, două dintre măsurile pentru care România educată primește 4 mld. euro până în 2026

Guvernul a publicat astăzi Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede pentru Educație adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual și digitalizarea proceselor și conținuturilor din programele școlare, două dintre măsurile pentru care România Educată primește 4 mld. euro până în 2026.

• Descarcă aici Planul Național de Redresare și Reziliență

Componenta II.2 România Educată – Digitalizarea educației prevede formarea unui
sistem de educație flexibil, digitalizat, adaptabil, de calitate, capabil să răspundă
provocărilor și să genereze schimbarea. Astfel investițiile întreprinse se axează pe:

• dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și cadrelor didactice, de a utiliza
  resurse educaționale deschise;
• adaptarea curriculumului pentru învățarea în mediul virtual;
• modificări legislative pentru digitalizarea proceselor și conținuturilor în educație;
• crearea unui mecanism de tip grant pentru digitalizarea unităților școlare, în
  funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru
  școlile mai vulnerabile;
• crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale
  avansate în învățământul universitar;
• dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea
  de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi,
  elevi spitalizați.

Descrierea reformelor și investițiilor aferente componentei:

• Flexibilizarea și centrarea pe elev a sistemului educațional prin digitalizare.
• Dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde.
• Consolidarea rezilienței și predictibilității funcționale a sistemului de educație în era digitală.
• Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaționale deschise (competențe de pedagogie digitală).
• Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum și prin adaptarea curriculumului școlar pentru învățarea în mediul virtual.
• Modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor și conținuturilor în educație.
• Crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităților școlare cu echipamente pentru asigurarea condițiilor optime pentru învățarea în mediul virtual, în funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru școlile mai vulnerabile.
• Crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învățământul preuniversitar și universitar.
• Incluziunea prin digitalizare – dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi și elevi spitalizați.
• Revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro) prin completarea cu auxiliare școlare în format digital, pentru învățământul preuniversitar.

Buget inițial de negociere (componenta digitală din România Educată): 780 milioane euro

Nivelul competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai scăzute din UE. Mai mult de o cincime dintre români nu au folosit niciodată internetul, iar mai puțin de o treime au abilități digitale de bază, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), publicat vineri de Guvern. Totodată, măsurile de distanțare socială impuse în contextul pandemiei COVID au arătat faptul că întregul sistem educațional este nepregătit pentru a furniza servicii de educație la distanță.

Situația este mai precară în ciclurile inferioare de învățământ și în mediul rural, unde accesul elevilor și dotarea unităților de învățământ au un grad ridicat de precaritate. Competențele digitale de bază și competențele elementare de utilizare a programelor informatice sunt printre cele mai scăzute din UE. Din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente, trecerea la învățământul la distanță creează probleme pentru instituțiile de învățământ și formare, pentru cadrele didactice și pentru elevi, în special pentru elevii din grupurile defavorizate. Din nefericire, progresul înregistrat în ultimii cinci ani în acest domeniu a fost destul de limitat.

România se află pe penultimul loc la abilitățile utilizatorilor de internet (cel puțin abilități digitale de bază) și în abilități avansate. Nivelul de dobândire a competențelor digitale este scăzut, punând în pericol integrarea viitorilor absolvenților pe piața forței de muncă. 35% dintre români au cel puțin abilități software de bază, în timp ce în Olanda, Finlanda și Marea Britanie, trei din patru persoane au cel puțin abilități software de bază. Progresele privind dobândirea de competențe de bază și digitale sunt încă reduse.

În ultimul raport de țară se menționează că s-ar putea înregistra rezultate pozitive dacă s-ar folosi metode de previzionare și anticipare a nevoilor viitoare în materie de competențe, recomandându-se îmbunătățirea competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Cel puțin 80% din întreprinderile care au recrutat sau au încercat să recruteze specialiștii în domeniul tehnologiei informației au raportat dificultăți în completarea posturilor vacante. În consecință, întreprinderile oferă tot mai multă instruire personalului lor pentru a-și dezvolta sau actualiza aptitudinile.

Liderii în acest domeniu sunt firmele din Finlanda (37%) și Belgia (36%), care alocă mult mai mult decât cele din România (6%). România are un potențial important atât în domeniul capitalului uman, cât și în ceea ce privește utilizarea benzii largi de foarte mare viteză în zonele urbane. Numărul de absolvenți cu studii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este de 5,6% dintre toți absolvenții, față de media UE de 3,6%. Cu toate acestea, România nu dispune în acest moment de specialiști pentru evaluarea nevoilor de digitalizare și conceperea sau proiectarea unor soluții funcționale pentru serviciile digitale, întrucât sunt necesare abilități specifice.

Dobândirea de competențe digitale rămâne limitată, iar procentul de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 19 ani care își evaluează competențele digitale ca având un nivel redus, este printre cele mai ridicate din UE (39% în comparație cu media europeană de 15% în 2019). Programele de învățământ, programele și infrastructura existente nu reflectă într-o măsură suficientă necesitatea de a spori competențele digitale ale elevilor.

Ca răspuns la criza generată de pandemia COVID, trecerea la învățământul la distanță a fost dificilă din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente ale cadrelor didactice și ale elevilor. România a luat o serie de măsuri necesare pentru a sprijini procesul educațional prin achiziția de echipamente necesare desfășurării activității didactice în mediul on-line. Numărul de școli din România echipate corespunzător din punct de vedere digital și conectate este semnificativ mai mic decât media UE, potrivit Monitorului Educației și Formării pentru România (MEF, 2019).

Astfel, este necesară continuarea pregătirii pentru desfășurarea procesului educațional și în mediul online, fiind necesară digitalizarea serviciilor publice de educație, inclusiv pentru a crește capacitatea de reziliență a serviciului public în perioade de criză. România înregistrează rate scăzute de conectivitate a gospodăriilor din mediul rural la internet de mare viteză, fiind inclusă în grupul statelor cu un grad de utilizare rurală relativ scăzut (sub 63%) și cu decalaje semnificative de 12-30 puncte procentuale între ocuparea urbană și cea rurală.

Această lipsă a conectivității digitale și a infrastructurii adecvate adâncește și mai mult disparitățile dintre regiuni și din interiorul acestora. În cadrul regiunilor, județele cu conectivitate redusă înregistrează un nivel scăzut de creștere economică, salarii mai mici și mai puține investiții străine. În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea internetului. În special, acoperirea de bandă largă de mare viteză a crescut până la 82%, puțin sub media europeană de 86%. Utilizarea benzii largi a stagnat la 66%, fiind cu mult sub media UE de 78%.

Informații de background (sursa)

Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

Se pot finanța și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

Cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naționale. Comisia Europeană a trimis deja guvernelor statelor membre formatul în care trebuie depuse planurile naționale. Comisia va avea la dispoziție 2 luni pentru a le aproba.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

___

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.