Noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021 au fost publicate de Ministerul Educației. Este vorba despre tipuri de subiecte concepute pe modelul testărilor internaționale. Noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională vin cu modificări mai ales ale cerințelor la Limba și literatura română.
Amintim că primele modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021 publicate de Minister au fost criticate de asociațiile de părinți atât pentru numărul de cerințe la Limba și literatura română, cât și pentru modalitatea în care fuseseră concepute.
Noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021:
Limba și literatură română – Noul model de subiecte EN 2021
Matematică – Noul model de subiecte EN 2021
Calendar Evaluarea Națională 2021
- 07 – 11 iunie 2021 Înscrierea la evaluarea națională
- 11 iunie 2021 Încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a
- 22 iunie 2021 Limba și literatura română – probă scrisă
- 24 iunie 2021 Matematica – probă scrisă
- 25 iunie 2021 Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 29 iunie 2021 Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)
- 29 iunie 2021 (ora 16:00 – ora 19:00) – 30 iunie 2021 (ora 8:00 – ora 12:00) Depunerea contestațiilor
- 30 iunie – 4 iulie 2021 Soluționarea contestațiilor
- 4 iulie 2021 Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
Evaluarea Națională va fi susținută anul viitor de prima generație care făcut clasa pregătitoare și care a învățat după un curriculum nou. În niciunul dintre anii petrecuți în sistemul de învățământ acești elevi nu au avut manuale școlare la timp, iar profesorii care le-au predat nu au fost formați decât într-o proporție foarte mică să predea după noul curriculum axat pe creare de competențe.
Cum arăta primul model de subiect pentru Limba română, Evaluarea Națională 2021, publicat în iulie de Ministerul Educației:
Criticile aduse de părinți primului model de subiect propus la Limba și literatura română, Evaluarea Națională 2021:
- “Textul-suport utilizat la subiectul I, dincolo de mediocritatea discursului, de caracterul clișeic și de inadecvările stilistice, este un text mixt, valorificat în testările PISA, dar inexistent în programele pentru limba și literatura română pentru clasele V – VIII sau în programa de limba și literatura română pentru evaluarea națională”.
- “Un text prost scris face ca răspunsurile elevilor să fie ezitante, iar fracturile de logică din text conduc la răspunsuri greșite (de ex. Pasiunea poate fi un hobby sau o profesie.)”.
- “Subiectul I, cerința 6 solicită explicarea relației dintre o ilustrație și text. Nicăieri în programa școlară pentru limba și literatura română nu se vorbește de lectura imaginii, ci de lectura textului multimodal. Imaginea este o reprezentare plastică a înfățișării unui obiect, persoane, peisaj din realitate, în timp ce textul multimodal combină două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial. Prin urmare, ar trebui folosit termenul din programă, nu un termen care nu se regăsește în aceasta. Mai mult, conform programei pentru evaluarea națională, textele multimodale care pot fi folosite sunt manualul, banda desenată, reclama, textul de enciclopedie ilustrată, acestea regăsindu-se și în programa de limba și literatura română pentru clasele V – VIII.”
- “Subiectul I, cerința 7. Conform programelor de limba și literatura română pentru clasele V-VIII și pentru evaluarea națională, elevilor li se poate cere să redacteze texte de opinie sau texte argumentative, demonstrând competența de a argumenta punctele de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple (programa pentru Evaluarea Națională) și este evident că este vorba de susținerea propriului punct de vedere (a se vedea competența specifică 3.1. – clasa a VIII-a: redactarea unui text complex, în care să-și exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite). O sarcină de evaluare care solicită susținerea unui punct de vedere al altcuiva este aberantă, dincolo de faptul că se află în afara programelor școlare.”
- “Cerințele de la subiectul II, care vizează domeniul limbii române, ar trebui să evalueze utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării scrise și să renunțe la evaluarea cunoștințele. De exemplu, cerința 3 presupune memorarea definiției modului indicativ (nivel cognitiv inferior) și nu aplicarea conținutului într-o situație de comunicare (nivel cognitiv mediu). Exercițiul 8 este, în fond, o sarcină de redactare destul de complexă pentru două elemente de morfologie din clasa a V-a. Solicităm regândirea sarcinilor de evaluare pentru acest domeniu.”
“Renunţarea la formatul tip broşură, care, prin numărul mare de pagini, are un impact psihologic negativ asupra copiilor, dat fiind faptul că nici la şcoală, pe parcursul anilor de gimnaziu, dar nici la olimpiadele şcolare nu s-a abordat această variantă de examinare – pot ajunge în criză de timp şi la descurajare văzând numărul mare de pagini”, este de asemenea una dintre revendicările federației.