Premieră în proiectul laserului de la Măgurele, care a atins cea mai mare putere în lume la acest moment: sistemul de lasere a fost testat cu succes la 7 PetaWatts, iar obiectivul de 10 PW este stabilit până în iunie. “Laserul de la ELI-NP a ajuns la cea mai mare putere din lume la momentul acesta, 7 PetaWatts”, a declarat pentru Edupedu.ro directorul Departamentului de Lasere al proiectului, Ioan Dăncuș. Performanța “depășește granițele României”, a precizat pentru Edupedu.ro directorul echipei franceze de Lasere de la ELI-NP, François Lureau.
- Sistemul laser de mare putere de la Măgurele este realizat de francezii de la Thales, în cadrul unui contract de 60 de milioane de euro. Asamblarea sistemului de lasere a început în 2016, iar în 2018 a fost testat la puterea intermediară de 3 PW.
Ioan Dăncuș, directorul Departamentului de Lasere al proiectului de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP), a declarat pentru Edupedu.ro că “laserul de la ELI a ajuns la cea mai mare putere din lume la momentul acesta, 7 PW, și e o veste foarte bună. Este unul dintre punctele de răscruce pentru noi, întrucât ne apropiem de 10 PW; acesta este un nivel intermediar foarte important, care dovedește că drumul pe care l-am ales este cel bun”.
“Este, probabil, unul dintre elementele cele mai importante pentru comunitatea științifică – faptul că dovedim că ELI-NP va fi o bază bună de lucru pentru propunerile și experimentele științifice. După cum știți, ELI-NP va fi o unitate deschisă pentru comunitatea științifică, drept urmare este foarte important să dovedim că instrumentele pe care le construim aici sunt cele decise împreună cu comunitatea”, a precizat Dăncuș.
François Lureau, directorul echipei franceze de Lasere de la ELI-NP, director de proiect în cadrul Thales responsabil cu dezvoltarea și instalarea laserelor în România, a declarat pentru Edupedu.ro că atingerea celor 7 PW este o veste care “depășește granițele României, deoarece performanța de astăzi este unică. Dacă te uiți la comunitatea științifică implicată în domeniu (laserele de mare putere), există puține locuri în lume care să poată gestiona un astfel de sistem”.
“Obiectivul este să atingem 10 PW până în luna iunie. Este important ca sistemul să fie la capacitate maximă în 2019. Am început în 2016 să asamblăm sistemul și în mai puțin de 2 ani am atins 3 PW, anul trecut. A fost un punct de răscruce important și l-am atins la timp, împreună cu ELI suntem pregătiți să implementăm proiectul în calendarul stabilit la început și o asemenea realizare cred că este de asemenea o performanță, nu numai datorită parametrilor tehnici, dar și în termeni de management”, a continuat François Lureau.
Lipsa Sistemului Fascicul Gamma “nu afectează în niciun fel activitatea laserului. Laserul este o instalație separată, experimentele cu laser vor fi efectuate fără nicio problemă”, a afirmat pentru Edupedu.ro Ioan Dăncuș.
“Ceea ce facem este să înaintăm cu grijă, pas cu pas, în testarea laserului la puteri intermediare”, a adăugat François Lureau.
“În acest moment, laserul care se află pe locul al doilea ca putere, în lume, este de 4 PW, în Coreea de Sud”, spune Dăncuș.
Corina Crețu, comisar european pentru Politică Regională, acuză partea română de rezilierea contractului cu italienii / Ministerul Cercetării: Neînțelegerile au la bază nerespectarea clauzelor contractuale de către Asocierea condusă de italieni
În timp ce sistemul de lasere de mare putere, componenta principală a proiectului, este în termen, al doilea echipament esențial întâmpină probleme care au căpătat o pronunțată dimensiune politică. Este vorba despre Sistemul de Fascicul Gamma – care trebuia construit de Consorțiul EuroGammaS, condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în baza unui contract de 66 de milioane de euro, semnat în martie 2014.
Ca urmare a întârzierii de către italieni a asamblării Sistemului Fascicul Gamma, partea română a reziliat contractul cu Consorțiul condus de italieni, în noiembrie 2018, iar italienii au dat în judecată institutul din România, pentru anularea rezilierii.
Potrivit surselor Edupedu.ro, italienii cer ca românii să renunțe la reziliere și să reintre în contract, fără să mai plătească penalități pentru că au întârziat punerea în funcțiune a sistemului.
Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, cea care decide finanțarea europeană pe proiecte precum ELI, a vorbit în repetate rânduri despre ”găsirea unei soluții cât mai rapide de către autoritățile române și contractorul selectat de acestea pentru implementarea fazei a doua a proiectului”.
Într-un text publicat astăzi pe pagina sa de Facebook, Crețu vorbește despre blocaje care pun “în pericol finalizarea proiectului”, blocaje “cauzate de rezilierea contractului”.
Potrivit surselor Edupedu.ro, Corina Crețu – care a anunțat că va candida din partea Pro România, partidul lui Victor Ponta, în alegerile europarlamentare – susține cerințele italienilor de a reintra în contract fără a mai plăti penalități și fără să ofere garanții că duc contractul la îndeplinire necondiționat, conform condițiilor din contract și din documentele de atribuire de la licitație
UPDATE Într-un comunicat de presă, Ministerul Cercetării îi transmite comisarului european Corina Crețu că “neînțelegerile apărute între Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’ (IFIN-HH) și Asocierea EuroGammaS (EGS) au la bază nerespectarea clauzelor unui contract comercial de către EGS“. “Conflictul ajungând la nivelul de litigiu în instanță, Ministerul Cercetării și Inovării, împreună cu celelalte
autorități responsabile, nu pot interveni direct în acest conflict”, spune Ministerul.
“Dat fiind faptul că rezoluțiunea asupra contractului încheiat între IFIN-HH și Consorțiul EuroGamaS poate fi anulată doar printr-o hotărâre a instanței pe rolul căreia se află procesul la acest moment, nici Ministerul Cercetării si Inovării și nici Guvernul României nu pot influența în niciun fel situația creată”, susține Ministerul.
Instituția precizează că “Sistemul Fascicul Gamma (cel care face obiectul neînțelegerilor apărute între Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” (IFIN-HH) si Asocierea EuroGammaS (EGS) este doar o componentă a Proiectului ”Extreme Light Infrastructurii – Nuclear Physics” (ELI-NP), celelalte componente fiind finalizate sau în curs de finalizare conform graficului de execuție“.
“Clădirile ELI-NP au fost finalizate în anul 2016 și sunt funcționale în integralitatea parametrilor proiectați, având toate autorizațiile de funcționare și îndeplinind toate condițiile tehnice și legale.
Sistemul laser de mare putere (HPLS) se realizează în limitele bugetului și termenelor contractuale, furnizorul – asocierea Thales Franța și Thales România îndeplinindu-și toate obligațiile contractuale. Sistemul, a cărui instalare în clădirea ELI-NP a început în septembrie 2016, se află în procedura de testare finală, atingându-se, în acest moment, o putere intermediară de 7 PW”, confirmă și Ministerul Cercetării.
Instituția precizează că “recentul laureat al premiului Nobel pentru Fizică, profesorul Gerard Mourou, sublinia public rolul major cu care construcția acestui sistem în România a contribuit în acordarea acestei distincții”.
Suspiciuni ridică și faptul că, între timp, italienii de la Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia s-au angajat să facă în Calabria sistemul pe care trebuia să realizeze la Măgurele, după cum arată datele publicate de instituția italiană. Pe site-ul Institutului Național de Fizică Nucleară din Italia găsim proiectul numit STAR, cu următoarea explicație: “Observăm o puternică sinergie cu ELI-NP-GBS, în construcție la ELI-NP în România, unde INFN (Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia – n.red.) este principalul coordonator al construcției mașinilor în numele unei colaborări europene extinse numită EuroGammaS: grupul de design ELI-NP-GBS este, de fapt, același cu cel pentru Proiectul STAR, bazat în principal pe o expertiză puternic recunoscută la nivel internațional (vezi lista de publicații de la final) în privința teoriei, modelării și design-ului Surselor Compton/Thomson, bazate la NFNF Milano și la Departamentul de Fizică al Universității din Milano”. Mai multe aici
Citește și:
-
Laserul de la Măgurele – Nicolae Zamfir: Sistemul Fascicul Gamma, al doilea echipament după laserul de mare putere, se poate face în acest ciclu de finanțare, cu sprijinul politic necesar
-
EXCLUSIV Laserul de la Măgurele: Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia a dat în judecată institutul din România care conduce proiectul
-
EXCLUSIV Gérard Mourou, premiul Nobel în Fizică 2018: Sunt implicat în mod real în proiectul din România, care va fi cel mai puternic laser din lume. Vom realiza lucruri ieșite din comun în domeniul fizicii
-
VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, a luat premiul Nobel pentru Fizică 2018, alături de Arthur Ashkin și Donna Strickland
-
EXCLUSIV Directorul proiectului Laserul de la Măgurele: Vom rezilia contractul pentru un echipament esențial de cercetare, de 66 de milioane de euro
2 comments
Frumoasa realizare. Inca putin pana la 10 PW. Mult succes in continuare.
““În acest moment, laserul care se află pe locul al doilea ca putere, în lume, este de 4 PW, în Coreea de Sud”, spune Dăncuș.”
Nu e chiar exacta cifra. Aveau 110 J inainte de compresie. Cu 60% eficienta in compresie si 20 fs durata pulsului au avut dupa compresor, in cel mai optimist scenariu, cam 3.3 PW. Asa ca i-ati intrecut de mult. Sa vedem acum cat de multa energie o sa aveti pe tinta, ca acolo e baiu’.