BREAKING Marius Andruh, Nicolae Zamfir, Mircea Dumitru și Răzvan Theodorescu au fost aleși vicepreședinți ai Academiei Române

Academia Română și-a ales astăzi, 4 mai 2022, cei patru vicepreședinți și secretarul general, care alături de președintele deja ales reprezintă noua conducere a forului pentru un mandat de 4 ani. Cei patru noi vicepreședinți aleși astăzi prin vot secret în cadrul Adunării Generale sunt academicienii Marius Andruh, Nicolae-Victor Zamfir, Mircea Dumitru, iar Răzvan Theodorescu a fost ales pentru încă un mandat. Și secretar general al Academiei Române, academicianul Ioan Dumitrache, a fost ales pentru un nou mandat, anunță Academia într-un comunicat de presă.

Amintim că președinte al Academiei Române a fost ales, pe 5 aprilie 2022, pentru al doilea mandat consecutiv, Ioan Aurel Pop.

Cei patru vicepreședinți aleși astăzi, Marius Andruh, Nicolae-Victor Zamfir, Mircea Dumitru și Răzvan Theodorescu, alături de secretarul general, Ioan Dumitrache, vor alcătui Biroul Prezidiului. Conform Statutului Academiei Române, Biroul Prezidiului este organul executiv și conduce activitatea instituției între întrunirile Prezidiului, explică instituția, care precizează că “organul suprem de conducere a Academiei Române este Adunarea Generală”.

Până acum, vicepreședinți ai Academiei Române au fost Bogdan C. Simionescu, Victor Spinei, Răzvan Theodorescu (reales pe această poziție) și Victor Voicu, iar secretar general tot Ioan Dumitrache.

Cine sunt cei patru vicepreședinți și secretarul general, în caracterizările făcute de Academia Română:

Academicianul Marius Andruh (67 de ani) este chimist. Absolvent al Colegiului Național „B.P. Hasdeu“ din Buzău (1973) și al Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti, Secția
Chimie anorganică (1979), unde din 1984 îşi desfăşoară activitatea. În 1988 a obţinut titlul de
doctor în științe chimice. Şi-a continuat specializarea la Paris (1991) şi Göttingen ca bursier „Alexander von Humboldt“ (1992–1993). Între 1994 şi 1996 a fost profesor asociat la Universitatea Québec din Montreal. Profesor (1996) şi şef de catedră (din 2004), director al Departamentului de chimie anorganică, Facultatea de Chimie a Universității din București.

Prin cercetările sale, a contribuit la dezvoltarea chimiei combinaţiilor complexe polinucleare, cu realizări în direcţii precum: arhitecturi supramoleculare în chimia coordinativă şi inginerie cristalină; magnetism molecular; materiale moleculare luminescente. A elaborat strategii originale pentru obţinerea polimerilor de coordinare și a descris noi tipuri de topologii pentru aceștia. În 2001 Academia Română l-a ales membru corespondent și a devenit titular în 2009, an din care este preşedintele Secţiei de știinţe chimice a Academiei Române. A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit“, în grad de Cavaler (2008), cu Diploma de Onoare şi Medalia „Gheorghe Spacu“ din partea Societăţii de Chimie din România (2009), asociație profesională care i-a decernat în 2018 și Medalia „Dr.C.I. Istrati“. Redactor-șef al „Revue Roumaine de Chimie“ și președintele Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie.

Academicianul Nicolae-Victor Zamfir (70 de ani) este fizician. Studii liceale la Liceul „Andrei Şaguna“ (1967-1971) și universitare, cu Diplomă de merit, la Facultatea de Fizică, Universitatea din București (1971-1976). În 1984 a obţinut titlul de doctor în fizică la Institutul Central de Fizică din București. Din 1978 este cercetător la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară din București-Măgurele. A fost „visiting scientist“ la Universitatea din Köln (1990-1992), fizician la Brookhaven National Laboratory, Upton, New York (1992-1997), „research professor“ la Yale University, Wright Nuclear Structure Laboratory, New Haven Connecticut, S.U.A. (1997-2004). Director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (din 2004). Unul dintre cele mai importante rezultate științifice care poartă semnătura acad. Nicolae-Victor Zamfir este studiul coexistenţei de fază în structura nucleară. Academia Română l-a ales membru corespondent în 2006 și a devenit titular în 2015.

Din 2013 este președintele Secției de științe fizice a Academiei Române. Membru European Physical Society şi American Physical Society; membru în Academia Europaea (din 2012); membru CERN Council (din 2010), Chairman Nuclear Physics Board al European Physical Society (2012-2013), preşedinte al Societății Române de Fizică (din 2009), membru în Nuclear Physics European Committee (NuPECC) (2005-2009), Fellow of the European Physical Society (2015). A fost distins cu Premiul „Dragomir Hurmuzescu“ al Academiei Române (1984), cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Cavaler (2008) și de Ofițer (2015). A fost distins de statul francez cu Ordinul „Legiunea de Onoare“ în rang de ofițer (2016).

• Nota Redacției: Amintim că Nicolae Zamfir a condus cel mai mare proiect pan-european de cercetare dezvoltat în România, cunoscut sub numele de “laserul de la Măgurele” (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), până în 2020 când a fost revocat din funcție de ministrul de atunci al educației, Monica Anisie. În urmă cu o săptămână, Tribunalul București a decis în primă instanță anularea ordinului prin care Anisie l-a revocat de la conducerea proiectului.

Academicianul Mircea Dumitru (61 de ani) este filosof și logician. Studii liceale la Craiova și București și universitare la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București. În 1998 a obținut doctoratul în filosofie, specializarea logică și filosofia matematicii, la Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA; în același an, a obținut un al doilea titlu de doctor în filosofie, specializarea filosofia limbajului, la Universitatea din București. A desfășurat o fructuoasă activitate didactică la Facultatea de Filosofie, Departamentul de filosofie teoretică și logică din cadrul Universității din București. A fost profesor invitat la Universitatea ,,Jean Moulin“ din Lyon, la Universitatea din Helsinki, la City University of New York și la New York University.

În activitatea de cercetare s-a aplecat cu deosebire asupra logicii filosofice și simbolice, filosofiei limbajului, metafizicii modalităților, epistemologiei, filosofiei minții și a conștiinței. Prorector al Universității din București (2008-2011) și rector între anii 2011-2019. În perioada iulie 2016-ianuarie 2017 a fost Ministru al Educației și Cercetării Științifice. În 2014 Academia Română l-a ales membru corespondent și a devenit titular în 2021. Din același an este președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie din Academia Română și directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru“ al Academiei Române. A primit premiul „Mircea Florian“ al Academiei Române în 2001, iar în anul 2021 statul francez i-a oferit distincția „Officier de l’Ordre du Mérit“.

Academicianul Răzvan Theodorescu (82 de ani) este istoric al culturii și istoric de artă. Studii liceale și universitare la București, absolvind Facultatea de Istorie. În 1972 și-a susținut la Universitatea București teza de doctorat cu tema „Elemente culturale bizantine, balcanice și occidentale la începuturile culturii medievale românești în sec. X-XIV“. Și-a început cariera științifică în 1963, la Institutul de Istoria Artei, unde a fost cercetător și director adjunct științific. Din 1990 este profesor la Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul căreia susține cursurile de artă medievală europeană, tipologia artei sud-est europene și istoria civilizației europene.

A fost președinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992), membru al Consiliului Național al Audiovizualului (1992-2000). Profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers, rector al Universității Media, șeful primei catedre umaniste UNESCO din România. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 2000 membru titular. Este președintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române.

Academicianul Ioan Dumitrache (81 de ani) este inginer de automatică. Studii liceale la Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu“ din Pitești (1954-1957). Absolvent al Facultății de Energetică din Institutului Politehnic din București (1962). Titlul de doctor inginer în automatică în anul 1970, cu o teză despre Contribuții la sinteza sistemelor și circuitelor fluidice numerice.

Studiile de specializare în S.U.A., Germania și în Franța. Cadru didactic din 1963, imediat după absolvirea facultății, a făcut parte din echipa de organizare a catedrei de automatică, înființată în acel an. Din anul 1987 este conducător de doctorat al Universității Politehnica din București, în specialitatea Sisteme Automate. În anul 1994 înființează Centrul pentru Pregătirea Resurselor Umane (CPRU), primul centru de cercetare interdisciplinară și formare a resurselor umane, fiind director al acestui centru de la înființare și până în prezent. A fost prodecan al Facultății de Automatică și Calculatoare (1976-1984), decan (1984-1990) al aceleiași facultății, șef al catedrei Automatică și Ingineria Sistemelor (1996-2012) și rector al Universității Politehnica din București (2000-2004). Vicepreședinte al Colegiului Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare al Ministerului Cercetării (2000-2011). Cercetător în diferite domenii din inginerie: conducerea inteligentă a roboților, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere. În anul 2003 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 2017 este membru titular. Începând cu anul 2009 este coordonator al Centrului Național pentru Cercetarea Creierului din cadrul Academiei Române. În anul 2018 a fost ales secretar general al Academiei Române.

Știre în curs de actualizare