Minoritățile ar putea de acum înainte să susțină examenele de admitere la orice facultate, program de master și doctorat în limba maternă, stabilește un proiect de lege inițiat de UDMR, votat luni în Senat, cameră decizională, și care pentru a intra în vigoare mai are nevoie doar să fie promulgat de președintele Iohannis. Concret, posibilitatea de a susține examenele în limba minorității nu se mai rezumă la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și la admiterea în universitățile multiculturale, cu secții specifice. “Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este o încălcare a autonomiei universitare”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul ministru al Educației Mircea Miclea.
Senatul a votat luni, 10 februarie 2020, un proiect de lege inițiat de UDMR în 2018 care aduce peste 30 de modificări Legii educației, printre care eliminarea oricărei referiri la limitarea numărului de mandate de rector, reducerea numărului de elevi la clasă și introduce numeroase gratuități pentru copii.
Dar una dintre schimbările la legea educației promovate în proiectul votat ieri în Parlament se referă la obligativitatea ca toate universitățile – indiferent dacă au sau nu secții în limbile minorităților – să pună la dispoziția candidaților minoritari subiecte de admitere în limba minorității.
Varianta inițială a Legii educației și Varianta adoptată luni în Senat:
De remarcat că obligativitatea limbii minorității nu se extinde și la cursurile care urmează a fi predate în interiorul programului de facultate, master sau doctorat. Deci studentul minoritar va putea obliga universitatea să îl testeze la admitere în limba sa maternă, pentru ca apoi el să învețe în limba română.
Cum arată noul articol din legea educației votat luni, 10 februarie 2020:
- Alineatul (12) al articolului 46 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(12) În sistemul de învățământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii și formele de învățământ, proba examenului de absolvire și examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echității și asigurării egalității de șanse și se susțin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, conform legii.”
Ce prevede Legea educației încă în vigoare, până la promulgarea modificărilor votate:
- Secţiunea a 12-a Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale
Articolul 46
(12) În învățământul preuniversitar, probele de admitere și probele examenelor de absolvire pot fi susținute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.
Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, despre modificarea articolului 46 din legea educației
Contactat de Edupedu.ro pentru a clarifica efectele acestei modificări legislative, profesorul universitar Mircea Miclea – fost ministru al Educației și președintele comisiei prezidențiale pe educație care a pus bazele legii educației 1/2011 – a declarat că parlamentarii “au făcut o generalizare la toate nivelurile a paragrafului de lege care vorbea despre învățământul preuniversitar, ceea ce încalcă autonomia universitară”.
- “Prin acest paragraf, se poate ca o universitate care nu are secție în maghiară sau germană să fie obligată să organizeze admitere în limba în care a studiat. Ceea ce încalcă autonomia universitară, pentru că tu îi spui universității cum să organizeze admiterea, chiar dacă nu are secție. Iar în final paragraful de lege este ambiguu, pentru că introduce totuși sintagma ‘în condițiile legii’.
- Oriunde ar da examen de admitere un absolvent al unei minorități din România, universitatea – chiar dacă nu are secție în limba lui – este obligată conform acestui paragraf să îi facă subiectele în limba în care el a învățat. Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf.
- Ceea ce este: 1. o încălcare a autonomiei universitare și 2 introducerea unei inegalități. Se încalcă principiul ca la o secție să se dea examen într-o altă limbă decât specificul secției.
- Dacă eu, ca român, mă duc la o secție maghiară, atunci secția maghiară din universitate este obligată, conform acestui paragraf, să îmi facă mie subiectele în limba română, deși eu vreau să fiu admis la secția de limbă maghiară. E aberant, este încălcarea autonomiei.
- Nu cred că maghiarilor le-ar conveni ca subiectele de admitere la secția maghiară să fie în limba română, pentru că cei care au studiat în limba română.
- Este o împiedicare a libertății de a decide subiectul și pune sub semnul întrebării angajamentul studentului de a studia domeniul respectiv în limba respectivă.
- După părerea mea, această generalizare a prevederilor paragrafului inițial de lege la toate ciclurile de învățământ încalcă autonomia universitară și el nu trebuie promulgat. El este în contradicție cu alte pragrafe care spun că universitățile au dreptul să-și organizeze admiterea.”
Plus: nu se mai poate desființa sau înființa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară fără acordul UDMR
Același proiect de lege votat luni, 10 februarie 2020, în Parlament statuează că nu se mai poate desființa sau înființa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară fără acordul UDMR.
Textul nou votat luni în Parlament:
“La articolul 63, alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se organizează, se înființează și funcționează astfel:
b) organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și Cercetării, Comisiei de învățământ și tineret a Consiliului Minorităților Naționale, aflat în coordonarea Departamentului de relații interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, și al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României;”
Ce prevede Legea educației nr. 1/2011 încă în vigoare, până la promulgarea modificărilor votate:
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se organizează, se înființează și funcționează astfel:
b) organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și Cercetării, Comisiei de învățământ și tineret a Consiliului Minorităților Naționale, aflat în coordonarea Departamentului de relații interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, și/sau organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României;”
Potrivit surselor Edupedu.ro, miza au reprezentat-o clasele minorităților inclusiv în stabilirea numărului minim de copii de la atingerea căruia se poate înființa și funcționa o clasă:
- Legea adoptată luni în Parlament prevede că o clasă din învățământul primar și gimnazial se poate înființa cu minimum 10 elevi / Legea educației în vigoare încă cere cel puțin 12 elevi pentru deschiderea unei clase
- Legea adoptată luni în Parlament prevede că o clasă din învățământul liceal se poate înființa cu minimum 12 elevi / Legea educației în vigoare încă cere cel puțin 15 elevi pentru deschiderea unei clase
În plenul Senatului, la dezbaterea dinaintea votului, senatorul USR Vlad Alexandrescu a anunțat că USR se abține la votul pe actuala lege. Legea a fost votatată cu 73 de voturi “pentru” şi 34 de abţineri.
Descarcă de aici toate modificările aduse luni legii educației
Modificarea vine în contextul în care UDMR încearcă să obțină de la Guvernul liberal condus de Orban crearea unor birouri separate – la Miercurea Ciuc și la Cluj-Napoca – unde să-și conceapă curriculumul și subiectele de examen pentru minoritatea maghiară:
- Înființarea la Miercurea Ciuc și la Cluj-Napoca a două birouri noi care să conceapă subiectele de examene pentru minorități apare în proiectul de Hotărâre de Guvern care stabilește forma de organizare a noii instituții ce comasează IȘE și CNEE. Apariția birourilor ridică întrebări privind capacitatea de a asigura confidențialitatea subiectelor de examene, având în vedere că Centrul Național de Evaluare și Examinare s-a confruntat și în trecut, cu un singur birou, cu suspiciuni de scurgere a subiectelor. În plus, minoritățile vor obține autonomie aproape totală în a-și crea propriul curriculum și subiecte pentru toate examenele naționale, de la evaluările naționale, bacalaureat, până la titularizare (detalii aici), tot minoritatea fiind și cea care își formează cadrele didactice.
Citește și:
-
Perfecționarea profesorilor de limbă maghiară – Guvernul vrea să înființeze un Centru pentru formarea continuă în Limba Maghiară, la Oradea
-
Modificări masive la legea educației, votate în Senat: Numărul elevilor într-o clasă, redus la 22 în învățământul primar, 26 în gimnaziu și liceu, 17 la grădiniţă. Legea merge la promulgare
-
Rectorii pot fi veşnici la conducerea universităţilor. Senatul a adoptat o modificare la Legea Educaţiei care elimină limitarea numărului de mandate