Guvernul Ciolacu taie o treime din finanțarea pentru cheltuielile pentru Educație, de la 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, la minimum 10%, potrivit ordonanței de urgență “trenuleț”, pusă miercuri în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. Un calcul pe baza datelor Guvernului arată că finanțarea, în condițiile acordării a minimum 10% din BGC, ar trebui să fie de cel puțin 67 de miliarde de lei. Dacă bugetul Educației nu primește cât este prevăzut în legea domeniului respectiv, atunci ar fi pentru a 13-lea an la rând în care se va întâmpla acest lucru.
Ordonanța de urgență care prevede măsuri bugetar-fiscale, pusă în dezbatere publică miercuri de Ministerul de Finanțe, arată că Guvernul Ciolacu taie cu un sfert finanțarea cheltuielilor din Educație, față de ceea ce scrie în proaspetele legi ale Educației, care nu au apucat să își facă pe deplin efectul.
Mai exact, în OUG este prevăzut un procent de “minimum 10,0% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
“Prin derogare de la prevederile art. 134 din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, respectiv ale art. 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, în anul 2024 finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, minimum 10,0% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Cheltuielile Bugetului general Consolidat sunt estimate de Ministerul de Finanțe la 38,8% din PIB, adică 672,7 miliarde de lei, având în vedere PIB-ul estimat de Comisia Națională de Prognoză pentru 2024, de 1733,8 miliarde lei.
10% din 672 de miliarde de lei înseamnă 67 de miliarde de lei. Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2024 va fi de 57,4 miliarde de lei, potrivit proiectului legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului Educației este de 3,3%. Pe întreg capitolul Învățământ, la nivelul întregului buget, alocarea bugetară este de 59,1 miliarde de lei, echivalentul a 3,4% din PIB. Anul trecut, raportat la PIB, Ministerul Educației a avut un buget de 2,1%, catalogat drept „acoperitor” de Ligia Deca.
Respectarea legilor educației Deca-Iohannis, și acordarea a minimum 15% din BGC, ar fi însemnat alocarea a 100,9 miliarde lei buget pentru componenta Educație în 2024. În acest fel, alocarea de acum de 59,1 miliarde înseamnă 8,8% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2024.
Față de execuția bugetară estimată pentru 2023, creșterea este de peste 21 miliarde lei, adică peste 55%.
2024 ar fi fost primul an de aplicare a legii educației Deca-Iohannis, bazată pe România educată, în care pilonul central al reformei anunțată de președinte și de apropiații săi era tocmai finanțarea alocată pentru Educație de 15% din Bugetul General Consolidat. În sumă exactă, aplicat pe BGC actual, ar fi însemnat peste 100,9 miliarde de lei.
Amintim, o analiză Edupedu.ro din urmă cu 6 luni arăta că bugetul Educației pe 2024 ar urma să fie cu aproximativ o treime mai mic.
- Ligia Deca, explica în octombrie, într-un interviu acordat Euronews, de ce pe vremea când era studentă în 2013 și reprezentantă a unei organizații studențești, milita pentru 6% din PIB pentru Educație, iar în postura de ministru a aprobat cel mai mic buget din istorie.
În ultimele zile au ieșit la iveală, fără să fie anunțate de vreun oficial din Ministerul Educației sau din Guvernul Ciolacu, mai multe amânări sau anulări de măsuri prevăzute în Legile educației Deca-iohannis.
Zilele acestea sunt în cumpănă și creșterile salariale pentru profesori. Amintim, Simion Hăncescu, liderul FSLI a explicat joi după întâlnirea cu premierul Ciolacu că va fi nevoie de o nouă OUG pentru că în cea “trenuleț” nu au fost prevăzute și majorările pentru directorii de școli și contabili. Salariile profesorilor nu vor crește pentru toți la fel, spune și Anton Hadăr, de la Alma Mater.
Ce prevăd Legile Educației
Potrivit prevederilor art. 134 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 și ale art.147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Informații de context
Recent, Ligia Deca a încercat să justifice public faptul că Educația nu va primi 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, spunând că „nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor, deci probabil că nu de anul viitor” va fi 15% din BGC bugetul alocat Educației.
În data de 2 august 2022, premierul de atunci, Nicolae Ciucă spunea că abia în 2027 Educația va primi 15% din bugetul general consolidat.
Anul acesta, în luna mai, în plină grevă a profesorilor, sindicatele din Educație semnalau că Parlamentul nu va vota 15%din Bugetul general consolidat pentru Educație. O analiză a Edupedu.ro confirmă acum cifra anunțată prin OUG: bugetul pe 2024, ajustat așa încât să țină seama de efectele noilor legi, ar fi departe de pragul de 15% prevăzut de lege. Mai precis, cu aproximativ o treime mai mic.
Prevederea privind finanțarea Educației cu minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat” alocarea a fost introdusă inițial în prima variantă a legilor Educației, scrisă în mandatul fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. El spunea atunci:” Eu ca ministru al educației spun public – nu știu să rezolv problemele din educație fără resurse financiare. 15% se raportează la bugetul național. Nu mai este acea himeră 6% raportat la PIB. Produsul intern brut se confirmă abia la finalul anului viitor, iar bugetul se face la începutul anului. Dacă te raportezi la același moment, 15% dintr-un buget pe care deja îl ai în față cred că e mult mai ușor de verificat, dacă ne dorim într-adevăr să susținem educația prin finanțare sau nu”.
Timp de 12 ani, articolul 8 din Legea 1/2011 a fost amânat și prevedea alocarea a 6% din PIB Educației.
Art. 8 din Legea 1/2011: „Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”. Educația nu a primit niciodată o alocare de 6% din PIB. Fostul ministru al Educației care a demisionat pentru că bugetul alocat Educației nu corespundea cu 6% din PIB a fost Mircea Miclea.
Pe vremea când era studentă și reprezentantă a organizației studențești, Ligia Deca milita în 2013 pentru 6% din PIB pentru Educație
Ligia Deca a militat pentru 6% din PIB când conducea organizația studențească ANOSR. Ajunsă ministru al Educației, aceasta a explicat că „una este că lupți din poziția de reprezentanță al studenților, cum eram atunci și, evident, trebuie să anunți dezideratul pe care tu îl ai din punct de vedere al beneficiarilor. Alta este când lupți din perspectiva membrului guvernului care are în față și limitările bugetare și limitările legislative”.
Într-un interviu din 17 octombrie, acordat jurnalistului Euronews România, Ligia Deca a explicat cum s-a schimbat perspectiva Ligiei Deca asupra alocării bugetului prevăzut de Legea Educației. „Una este că lupți din poziția de reprezentant al studenților, alta este când lupți din perspectiva membrului de Guvern care are în față și limitările bugetare și legislative”, a spus Deca.
Reamintim că Ligia Deca a declarat anul trecut pentru Edupedu.ro, în decembrie 2022, când a fost anunțat proiectul de buget și a primit doar 2,1% din PIB pentru Ministerul Educației, că este „acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege“. Deca spunea la acel moment că „în momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”.
Foto: © Haywiremedia – Dreamstime.com /