Educația are un procent de 11% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat astăzi ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea, care prezintă structura actualizată a PNRR, pe care România o va trimite Comisiei Europene. Ministrul a spus că fondurile totale alocate României prin PNRR sunt 29,2 miliarde euro. Asta înseamnă că Educația primește 3,21 miliarde euro, adică 15,7 miliarde lei, la cursul euro din prezent, în condițiile în care bugetul pe acest an al Ministerului Educației este de 25,7 miliarde lei.
PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului.
PNRR va include un program național pentru dezvoltarea învățământului preșcolar și unui program național pentru creșă pentru prima oară în România, a mai spus Ghinea.
Ministrul Fondurilor Europene a vorbit și despre digitalizarea educației: „Este o strategie făcută de Ministerul Educației, pusă în dezbatere publică, aici sunt fondurile pentru operaționalizarea acestei strategii”.
România educată, învățământul dual: „Aici vorbim despre o reformă legislativă prin care să creștem nivelul din învățământul tehnic și a face și joncțiunea dintre aceste școli licee profesionale și mediul de afaceri cat și construirea unor centre regionale de învățământ dual”, a spus Ghinea.
Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.
Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.
Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.
Infrastructură școlară și universitară: „Un fond de granturi pentru școli și universități care să ridice nivelul de dotări și nivelul de infrastructură pe o metodologie de mapare a nevoilor fiecărei școli dezvoltate împreună cu Banca Mondială.”
Despre pilonul copii și tineret, pilonul social introdus de Parlamentul European: „Aici vorbim de programul pentru reducerea abandonului școlar, un program masiv, suntem țara din UE cu cel mai mare abandon școlar și vrem să investim mai ales în școlile cu risc mare de abandon, vrem să investim un sistem de granturi pentru a ține copiii la școală.”
Programul național pentru creșe: „Există deja demarat la Ministerul Dezvoltării pentru schimbarea normativelor care sunt vechi din anii 1990 și vom începe atât construcția de creșe din aceste fonduri direct cât și un sistem de stimulare a companiilor care vor să creeze creșe pentru angajați.”
Despre tineret și sport: „Vrem să investim în granturi pentru Tineret și Sport, vor fi alocate în zona de organizații și cluburi și organizație de tineret care să-și propună și o misiune socială, culturală, de angajare comunitară. Ultimul programul național pentru creșă, există deja demarat la Ministerul dezvoltării pentru schimbarea normativelor care sunt vechi din anii 90 și vom începe atât construcția de creșă din aceste fonduri, cat și un sistem de stimulare a companiilor care vor să creeze greșit pentru angajați pentru a merge în această direcție”, a mai spus Ghinea.
__________
Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.