„Doar 55 de școli au fost verificate vizual pentru risc seismic în 2024 și nicio primărie nu a cerut bani pentru consolidare deși există un buget «record» de 1 miliard de lei”, spune ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, în cadrul unei dezbateri organizate de Academia Română, marți, 4 martie, privind starea clădirilor cu risc seismic, cu ocazia marcării a 48 de ani de la cutremurul din 1977. „Fac apel să se depună aceste documentații astfel încât bugetul să fie epuizat la sfârșitul anului”, mai spune ministrul Dezvoltării.
- Peste 6.500 de clădiri din sectorul de educație (45%) sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, iar și aproape 1.600 de clădiri de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic ridicat, arată Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035.
- Edupedu.ro a scris că sunt 11 școli în Sectorul 1 încadrate la risc de seism și care trebuie consolidate, iar elevii învață în ele. De trei ani sunt în stadiu de proiectare, avertizează primarul George Tuță
Anul trecut, pentru 55 de clădiri școlare s-a făcut expertiza vizuală, spune ministrul Cseke Attila. Potrivit legii, termenul limită pentru realizarea acestor expertize a fost depășit, 1 noiembrie 2024.
Chiar și pentru aceste 55 de clădiri de școală, nicio primărie nu a depus nicio documentație pentru a primi bani de la ministerul dezvoltării ca să poată consolida clădirile în care învață elevii.
„Anul trecut nu s-a decontat niciun leu. N-am avut nicio primărie, nicio autoritate locală, pe școli și spitale să vină să ne ceară bani, deși am avut fonduri și avem și anul acesta fonduri”, spune ministrul dezvoltării.
El a subliniat că sunt bani suficienți pentru consolidarea clădirilor.
„Avem buget record, programe prioritizate pentru consolidare de risc seismic, depinde numai de cei care trebuie să depună această documentație. Fac apel să se depună aceste documentații astfel încât bugetul să fie epuizat la sfârșitul anului. Avem resurse financiare disponibile ca anul acesta să plătim toate lucrările de consolidare de risc seismic”, mai spune Cseke Attila.
Pe site-ul MADR poate fi consultată lista cu 152 de clădiri școlare din țară inscluse în programul Școli Sigure și Sănătoase.
Discursul ministrului dezvoltării Cseke Attila privind situația școlilor aflate în risc seismic
În ce privește termenele, pe unitățile de învățământ și de spital, autoritățile locale și instituțiile publice trebuiau să înceapă evaluarea vizuală rapidă a tuturor clădirilor la 1 ianuarie 2024 și aceste proceduri trebuiau finalizate la 1 noiembrie 2024. Din păcate, acest termen nu mai este respectat astăzi și o să vă dau și câteva câteva cifre. În urma acestei evaluări vizuale rapide trebuia începută de la 1 ianuarie 2025 expertizarea tehnică, care trebuie să se termine până la 1 iunie 2025, aici încă suntem în termen.
Instrumentul pe care l-a lansat Ministerul Dezvoltării anul trecut este o aplicație informatică în care autoritățile și locale și instituție publice pot încărca rezultatul evaluării vizuale rapide, astfel încât să începem să avem date despre fondul construit. În ce privește expunerea la risc seismic, vă dau doar cifrele care sunt astăzi existente: 185 de clădiri doar pentru care au fost finalizate procedura de evaluare vizuală rapidă, din care 41 de clădiri sunt din sectorul de sănătate și 55 din sectorul educației.
Pe următoarea prezentare, aveți pe harta României cu punctulețe acele imobile care sunt astăzi încărcate în evidența digitală a ministerului și veți vedea că e București, zona Prahovei, zona Vrancei și undeva în Maramureș mai multe clădiri, deci e de lucru foarte mult.
Sunt patru programe de investiții care sunt astăzi în vigoare, toate sunt funcționale, toate sunt bugetate la nivelul Ministerului Dezvoltării. Buget de stat, în 2022, când am avut posibilitatea să introducem și pe PNRR am avut și acolo și avem finanțare pe consolidare din seismic.
Astăzi vorbim doar de buget de stat. programul național de consolidare a CEDO, de risc seismic este pe legea 212/ 2022, acea regândire a abordării statului pe riscul seismic Și aici avem două subprograme locuri de locuințe, clădiri publice, risc seismic I și risc seismic II. (…)
Avem un program special creat prin ordonanța nr. 7/2023 pentru școli, care este de numit Școli Sigure și Sănătoase. Aici sistemul e puțin diferit față de cadrul general. Sunt incluse doar școlile care sunt expertizate risc I. Există o listă de la Ministerul Educației ca ministerul de resort care se transmite anual la Ministerul Dezvoltării și procedurile de aprobare și procedurile de licitație pe aceste investiții școli în risc seismic I sunt mai speciale, în sensul în care termenele sunt mult reduse la elaborarea și emiterea documentelor urbanistice. (…)
Din păcate, anul trecut nu s-a decontat niciun leu pe acel program. Programul tot prin ordonanța 49 pe 2023, practic pe școli și spitale, Ministerul Dezvoltării plătește și cheltuielile de expertizare pentru riscul seismic. Acum, pe școli și spitale avem tot. Deci plătim și expertiza și plătim după aceea și investiția. Dar anul trecut nu s-a decontat niciun leu. N-am avut nicio primărie, nicio autoritate locală, pe școli și spitale să vină să ne ceară bani, deși am avut fonduri și avem și anul acesta fonduri.
(…) Această harta e interactivă pe care am lansat-o acum două-trei săptămâni, care oferă practic, posibilitate autorităților locale de a vedea dacă sunt eligibile ca și zonă de acoperire de risc seismic. Sunt eligibile pentru cele patru programe de investiții.
(…)Aveți evoluția acestor programe din 2023, 2024, 2025. Pe fiecare program, totalul general astăzi pe care îl avem, imobile sub contract de finanțare, adică pentru care am încheiat contract de finanțare, este 118, dintre care 84 sunt pe programul general, programul național consolidare, de risc seismic. Pe școli avem 32, pe spitale doar două clădiri și cum vedeți, jos zero din păcate, unde nu avem niciun contract de finanțare și nu am plătit de-a lungul timpului nimic.
În ceea ce privește bugetul alocat pe cele patru programe, pe programul general 5 miliarde de lei, credite de angajament, școli 1 miliard de lei și cu spitale 1,5 miliarde și 100 de milioane pentru expertizare.
În total 7,6 miliarde de lei pe care putem să le contractăm anul acesta, depinde numai și numai de autoritățile locale să vină cu documentație ca să putem să încheiem aceste contracte și credite bugetare în total de 400 cu 200, 200 și 20 de milioane, 820 de milioane de lei, astfel încât avem resurse financiare disponibile ca anul acesta să plătim toate lucrările de consolidare de risc seismic. În ce privește Bucureștiul, ultimul slide am făcut un slide și pentru programul de investiții, Bucureștiul fiind totuși capitala țării și cum vă spuneam, printre primele 10 capitale expuse la nivel mondial. Avem pe programul național în total 14 contracte semnate, 11 pe clădiri locuință și trei pe clădiri publice.
La Școli Sigure și Sănătoase două contracte, aveți și beneficiarii trecuți. În total sunt contractate 16 obiective de finanțare obiective cu contract de finanțare. Încă o dată menționez față de cât avem disponibil astăzi este mult prea puțin și așteptăm atât de la autoritățile locale din municipiul București, cât și de la autoritățile locale din țară, avem legislație modernă, avem capacitate administrativă, avem un buget record, toate posibilitățile și toate provocările sunt asigurate pe consolidarea de risc seismic depinde numai de cei care trebuie să depună această documentație și fac un apel de a trata cu prioritate acest subiect, că sigur se poate spune că va veni un cutremur de mare amplitudine. Când va veni acest lucru nu putem să îl știm cu siguranță. Întrebarea este cum ne va găsi și depinde numai și numai de noi ca să ne găsească cu fondul construit mai în siguranță decât suntem astăzi.
Și încă o dată, repet, buget record, programe prioritizate pentru consolidare de risc seismic, fac apel să se depună aceste documentații astfel încât bugetul să fie epuizat la sfârșitul anului și putem să putem anul viitor la Ministerul de Finanțe și la nivel guvernamental să spunem: uitați ce nevoie avem anul viitor vrem cel puțin atât ca să putem să continuăm aceste investiții”.
Ce este expertiza vizuală
Legea 212/ 2022 definește la art 2, lit d) evaluare vizuală rapidă – evaluarea vulnerabilității seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unități administrativ-teritoriale, realizată de autoritățile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervențiilor în cadrul diferitelor programe de finanțare.
Ce au de făcut autoritățile locale
Art 3 alin (3) din legea nr. 212/ 2022 – Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru:
a) identificarea clădirilor din proprietate sau administrare, realizate înainte de intrarea în vigoare a Normativului pentru proiectare antiseismică a construcțiilor de locuințe social-culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-78, aprobat prin Ordinul consiliului de coordonare a activității de investiții nr. 23/IX/15 iunie 1978, și care sunt amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.465/2013, cu modificările și completările ulterioare;
b) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a);
c) expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide prevăzute la lit. b);
d) înștiințarea autorităților publice locale, precum și a comitetelor județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență cu privire la clădirile identificate conform lit. a), expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică.
Informații de context
Peste 270.000 de elevi merg la școală zilnic în clădiri cu risc seismic ridicat, potrivit datelor din Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor Naturale 2024-2035, pusă în dezbatere publică la începutul anului și care a primit aviz favorabil de la Consiliul Economic Social (CES) pe 19 iunie.
Ministerul Educației a publicat și actualizat în ultimul an lista cu situația clădirilor școlare din punct de vedere al gradului de risc seismic, dar nu precizează și numărul elevilor ce pot fi afectați de un potențial cutremur.
Un caz tragic s-a petrecut în decembrie 2023 când un elev a murit sub peretele prăbușit al căminului Liceului Tamași Aron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, iar ulterior o altă elevă, aflată în spital a decedat la câteva zile distanță. Clădirea era pe lista Ministerului Educației de școli cu risc seismic, dar apărea ca neîncadrată într-o clasă.
Edupedu.ro a scris că autoritățile joacă alba-neagra cu școlile în risc seismic I. Pe lista oficială apar clădiri care se pot prăbuși la cutremur, care după o săptămână dispar, iar vicepremierul Kelemen Hunor a făcut un denunț public, prin care a spus că au fost „reevaluate” zeci de clădiri aflate în risc seismic I, adică în risc de prăbușire, pentru ca școlile respective să devină eligibile pentru fonduri din PNRR.
De trei ani, după o serie de cutremure în județul Gorj, Ministerul Educației a precizat că va inventaria clădirile în care se află toate școlile din țară pentru a putea include clădirile în consolidări și reabilitări. În cazul școlilor din sectorul 1, acestea au rămas doar identificate pe lista ministerului. Nicio măsură concretă nu s-a luat în acest timp, în care elevii învață în clădiri care sunt în pericol de prăbușire.
Primarul sectorului 1, George Tuță, a atras atenția recent că sunt 11 unități de învățământ din acest sector, încadrate la risc de seism și care trebuie consolidate, dar până în prezent nu s-a luat nici o măsură în ultimii doi ani:„11 școli sunt din 2022 în stadiu de proiectare. Clădirile sau corpuri de clădiri ale acestor școli sunt în risc seismic. Nu sunt finalizate proiectele”, a precizat primarul sectorului 1, citat de București FM.
Programe de reabilitare a școlilor
Programul de consolidare a școlilor în risc de prăbușire la cutremur a fost publicat în Monitorul Oficial, fără lista clădirilor în data de 7 martie. Ministerul Educației a avut la dispoziție 2 săptămâni pentru a transmite Ministerului Dezvoltării lista acestora. Ministerul Dezvoltării a făcut publică lista abia după termenul limită, în data de 5 aprilie.
Programul e coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și se derulează în perioada 2023-2025.
Ministerul Dezvoltării a anunțat în aprilie 2023 că a aprobat lista primelor 31 de unităţi de învăţământ care vor primi finanţare prin Programul naţional de investiţii “Şcoli sigure şi sănătoase”.
Obiectivul general al programului constă în „proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile unităților de învățământ preuniversitar de stat care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.
În cadrul programului se pot realiza lucrări de intervenții pentru consolidarea seismică, reabilitarea, modernizarea, creșterea performanței energetice, conform ordonanței de urgență. Sunt incluse și lucrări de demolare parțială, după caz, la clădirile în care își desfășoară activitatea didactică unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv de învățământ special, precum și la alte componente ale bazei materiale ale acestora, respectiv la clădirile internatelor, cantinelor, spațiilor pentru procesul de învățământ, bibliotecilor și atelierelor școlare”.
Lista clădirilor școlare incluse în programul Școli Sigure și Sănătoase – stadiul în care se află evaluările
Citește și:
Peste 270.000 de elevi învață în clădiri cu risc seismic ridicat și peste 2 milioane de elevi în școli expuse unui nivel de hazard seismic mediu, potrivit Guvernului
DOCUMENT Lista primelor instituții de învățământ cu risc seismic care vor intra în reabilitare prin Programul Național “Şcoli sigure şi sănătoase”
Sunt 11 școli în Sectorul 1 încadrate la risc de seism și care trebuie consolidate, iar elevii învață în ele. De trei ani sunt în stadiu de proiectare, avertizează primarul George Tuță
Raluca Pantazi
Redacția
G4Media.ro
