Aproape 500 școli ar fi fost dotate complet și au încheiat proiectele de dotări cu mobilier, echipamente și laboratoare sau ateliere de practică, potrivit unei declarații făcute la România te iubesc, de la ProTV de secretarul de stat din Ministerul Educației și Cercetării Sorin Ion. Asta înseamnă 8,5% din totalul celor 5.846 de unități de învățământ care ar trebui dotate cu un miliard de euro din PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență – până în decembrie 2025. Conform datelor de monitorizare pentru cheltuielile celor patru investiții în dotări, oferite de UEFISCDI la solicitarea Edupedu.ro, până în ianuarie 2025 au fost cheltuite 25% din fondurile contractate, existând județe zero absorbție sau altele cu câteva procente.
- „Până la data de 5 decembrie 2024, valoarea totală a fondurilor PNRR utilizate în cadrul Componentei 15 – Educație este 505.580.643 euro” din totalul de 3,5 miliarde de euro, răspundea Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene la solicitarea Edupedu.ro luna trecută.
Concret, Ministerul Educației a lansat în 2023 două apeluri de dotări prin care primăriile puteau aplica pentru a investi în școlile din localitățile lor. 2.518 primării au depus proiecte pentru dotarea unităților de învățământ pe Componenta C15 – Educație, cu următoarele reforme și investiții:
Reforma 4, Investiția 13- Echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic
Reforma 4, Investiția 14 – Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic
Reforma 5, Investiția 9 – Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ
Reforma 6, Investiția 11 – Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare
Acestea au fost grupate într-un mare apel numit ”Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” care a avut alocată o suma de peste 1 mld. de euro, valoare eligibilă din PNRR, fără TVA, unde au fost semnate 2.529 de contracte.
În cadrul proiectelor respective ar trebui dotate:
- 85.476 de săli de clasă cu mobilier,
- 4.269 de laboratoare de științe cu mobilier și materiale didactice,
- 3.884 de laboratoare de științe cu echipamente digitale,
- 10.341 cabinete și săli de sport cu mobilier și materiale specifice.
Toate aceste investiții ar trebui să fie făcute în aproximativ 5.760 de unități de învățământ.
Tot în cadrul apelului ”Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” ar trebui să fie dotate cu echipamente digitale:
- 493 de laboratoare de informatică din unități aparținând învățământului profesional și tehnic,
- 820 de ateliere de practică cu mobilier și materiale didactice,
- 742 de ateliere cu echipamente digitale,
- 4.377 de laboratoare de informatică din unități cu nivel preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
Nu există nicăieri public, nici măcar pe site-ul dedicat al Ministerului Educației pnrr.edu.ro o situație transparentă cu ce fonduri au fost cheltuite până la acest moment, care ar fi fost proiectele implementate și care nu, ce stadiu de implimentare există pentru fiecare școală sau județ ori localitate. Singurul efort de așa-zisă transparentizare a fost publicarea câtorva fotografii trimise de școli pe Facebook și pe acest site, plus o hartă pe care apar alocările.

În plus, în raportul de 122 de pagini de la finalul mandatului ministrului Ligia Deca aceasta nu menționează decât alocările și „rezultatele preconizate”, niciun cuvând despre cheltuielile realizate sau despre gradul de implementare, asta deși peste 90% dintre proiectele PNRR s-au desfășurat sau ar fi trebuit să se desfășoare în mandatul său.

Am solicitat UEFISCDI, care primește bani pentru monitorizarea cheltuielilor pe aceste investiții – I9, I11, I13 și I14 -, datele cu cheluielile la zi pentru toate aceste dotări, defalcate pe județe, raportate la totalul contractat. Publicăm datele obținute.
Județ | Echipamente și resurse tehnologice digitale pentru școli – I9 | Dotări pentru sălile de clasă și laboratoare/ ateliere școlare – I11 | Laboratoare de informatică școli profesionale și licee tehnologice – I13 | Ateliere de practică școli profesionale și licee tehnologice – I14 |
---|---|---|---|---|
Buzău | 18 | 15 | 7 | 10 |
Arad | 31 | 13 | 21 | 9 |
Gorj | 37 | 27 | 11 | 17 |
Vaslui | 53 | 47 | 45 | 14 |
Suceava | 57 | 38 | 66 | 50 |
Hunedoara | 35 | 20 | 38 | 7 |
Maramureș | 51 | 17 | 42 | 11 |
Galați | 68 | 46 | 32 | 2 |
Argeș | 39 | 21 | 6 | 6 |
Prahova | 59 | 13 | 39 | 8 |
Brăila | 34 | 29 | 23 | 13 |
Timiș | 15 | 8 | 12 | 4 |
Brașov | 30 | 12 | 27 | 6 |
Sălaj | 9 | 6 | 13 | 6 |
Neamț | 65 | 28 | 61 | 23 |
Alba | 26 | 21 | 4 | 24 |
Iași | 8 | 27 | 4 | 0 |
Teleorman | 50 | 42 | 82 | 20 |
Sibiu | 26 | 22 | 16 | 28 |
Mehedinți | 69 | 30 | 100 | 35 |
Olt | 53 | 26 | 38 | 13 |
Tulcea | 21 | 17 | 0 | 0 |
Cluj | 29 | 15 | 16 | 0 |
Botoșani | 30 | 19 | 10 | 12 |
Satu Mare | 14 | 8 | 0 | 1 |
Dolj | 35 | 44 | 47 | 23 |
Bihor | 16 | 16 | 7 | 7 |
București | 52 | 19 | 62 | 3 |
Bacău | 49 | 34 | 38 | 15 |
Călărași | 55 | 26 | 50 | 28 |
Constanța | 29 | 21 | 21 | 12 |
Covasna | 36 | 18 | 25 | 12 |
Harghita | 4 | 2 | 0 | 2 |
Mureș | 17 | 15 | 0 | 13 |
Vrancea | 67 | 42 | 86 | 40 |
Ilfov | 41 | 26 | 0 | 20 |
Bistrița-Năsăud | 19 | 16 | 40 | 24 |
Vâlcea | 42 | 15 | 35 | 8 |
Ialomița | 7 | 48 | 0 | 53 |
Giurgiu | 15 | 4 | 0 | 3 |
Dâmbovița | 26 | 31 | 25 | 36 |
Caraș-Severin | 25 | 14 | 10 | 5 |
Județul Vaslui se află printre județele cu cele mai mari procente cheltuite, cu 52,5% pentru echipamente digitale (I9) și 46,8% pentru dotările din sălile de clasă (I11). Suceava are de asemenea un progres semnificativ, cu 57,4% cheltuit pe echipamente digitale (I9) și 38,3% pentru dotări școlare (I11). Gorj și Arad prezintă valori medii, cu procente variind între 30-37% pentru echipamente digitale și 13-27% pentru dotări.
Buzău are printre cele mai mici rate de utilizare a fondurilor, cu doar 18,3% cheltuit pentru echipamente digitale (I9) și 15,5% pentru dotările din sălile de clasă (I11).
Pentru investiția generală de dotare cu mobilier (I11), cele mai mici cheltuieli sunt în Harghita – 2,23%, Giurgiu – 4,37%, Sălaj – 6,14%, Timiș – 7,62%, Satu Mare – 7,70%. Media pe țară este de 23%.
Pe Investiția I9 – Echipamente și resurse tehnologice digitale pentru școli, media pe țară este de 35%.
I14 – Ateliere de practică școli profesionale și licee tehnologice – are o medie pe țară de 15% cheltuieli fără TVA până în ianuarie 2025.
Datele ridică serioase semne de întrebare cu privire la capacitatea administrativă de implementare a acestor investiții. Asta în condițiile în care Ministerul Educației are în fiecare inspectorat școlar județean echipe formate din 5-10 persoane (7 posturi) plătite lună de lună să facă monitorizarea și să ajute școlile în implementarea tuturor proiectelor cu finanțare din PNRR.
Cu toate acestea oficialii ministerului pasează problema. Secretarul de stat Sorin Ion declara pentru ProTV că „cheia se află la autoritatea locală”.

Paula Herlo, realizator România te iubesc: „Deci, aveți în acest moment dotate complet 400 și ceva de școli dotate complet
Sorin Ion: Aproape 500.
Paula Herlo: Câte mai aveți până în septembrie de dotat?
Sorin Ion: Încă circa 2500 sunt cu echipamentele livrate parțial și restul până la 5400 de școli vor primi.
Paula Herlo: Deci, între 2022 și 2025 ați dotat 400 și ceva de școli și dumneavoastră spuneți că în șase luni le vom dota pe restul?
Sorin Ion: Indiferent câte declarații am da noi de la minister, cheia se află la autoritatea locală, care este contractantă”.
Întrebat în ancheta ProTV despre stadiul acestor proiecte de dotări, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a fost rezervat.

Paula Herlo: „De câte ori ați discutat în ședință de Guvern despre aceste riscuri?
Marcel Boloș: A fost discutat, nu cu frecvența la care trebuia să se discute, dar, cum am spus, e o problemă care Comisia Europeană a ridicat-o văzând ritmul de implementare și plățile efective.
Paula Herlo: Realist vorbind, care sunt șansele să mai fie implementate într-un an și jumătate, dacă, iată, în 4 ani…
Marcel Boloș: Dacă beneficiarii nu au finalizat de derulat procedurile de achiziție publică și nu sunt cu contractele încheiate, este un risc foarte mare ca să nu fie finalizate”.
1 comment
din 2023 așteptăm dotarea cabinetelor psihologice școlare întâi de toate cu TESTE PROFESIONALE, apoi cu mobilier …niciun semn