„În situația în care tu nu-ți îndeplinești anumite obiective, tu nu-ți faci datoria în sala de clasă, să-ți poți pierde titularizarea respectivă”, este soluția propusă de Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, ca titularizarea să nu fie desființată. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
„Așa cum poți deveni titular al sistemului de învățământ – și noi mergem pe ideea că titularizarea în sistemul de învățământ asigură și stabilitate – în situația în care tu nu-ți îndeplinești anumite obiective, tu nu-ți faci datoria în sala de clasă, să-ți poți pierde titularizarea respectivă. Aceasta ar fi soluția, dar nu desființarea titularizării în sistemul de învățământ”, a precizat liderul sindical.
Redăm discuția pe tema titularizării:
Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș: „Au existat cazuri concrete în școala noastră când colegi cu nota 9.80, de exemplu, la titularizare, au trebuit să-l reia (concursul de titularizare – n.red) de 2-3 ori până să poată să se titularizeze. Eu aș mai adăuga aici un punct: aș vorbi despre autonomia școlii. Nu este normal ca eu, în calitate de director, să nu am niciun cuvânt de spus asupra personalului din școală.”
Moderatoare: Deci vă doriți această autonomie.
Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș: „Cu siguranță, eu, da. În același timp sunt tras la răspundere dacă rezultatele școlii nu sunt bune, dar nu pot să aleg în niciun fel personalul didactic din școala mea. (…) Aici vorbim și de o oarecare profesionalizare a managerilor școlari și trebuie găsit un sistem standardizat, obiectiv, prin care să să putem angaja acești profesori.”
Marius Nistor: „Este o dispută destul de veche. Aici este diferența între a fi titular la nivelul unității de învățământ și a fi titular al sistemului de învățământ. Eu, ca sindicalist, vă spun foarte clar că susțin titularizarea în sistemul de învățământ. Da, pentru că vorbiți într-adevăr de profesionalizarea carierei de director, așa ar trebui să fie, dar ne cunoaștem foarte bine directorii. Unii sunt de nota 10. N-aș avea nicio problemă ca să fiu titular doar pe post în unitatea școala respectivă, pentru că știu că am de-a face cu un director care este interesat de rezultate, da, și care vrea ca școala lui să fie cea mai cea mai bună, cea mai tare, cu cea mai bună resursă umană, dar în alte părți lucrurile nu stau chiar așa. Și atunci poate exista o soluție din asta care să împace și management-ul, și partea de de sindicat.
Așa cum poți deveni titular al sistemului de învățământ – și noi mergem pe ideea că titularizarea în sistemul de învățământ asigură și stabilitate – în situația în care tu nu-ți îndeplinești anumite obiective, tu nu-ți faci datoria în sala de clasă, să-ți poți pierde titularizarea respectivă. Aceasta ar fi soluția, dar nu desființarea titularizării în sistemul de învățământ.”
Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic, a declarat Silvia Mușătoiu, la Euronews Romania. Profesoară de Matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, Mușătoiu mai spune că lipsa unei evaluări riguroase a cadrelor didactice poate avea efecte negative asupra calității educației.
Ce este Titularizarea
Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza, profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.
Pe de altă parte, un profesor care a obținut minimum nota 7 este posibil să nu poată fi angajat pe perioadă nedeterminată, dacă nu există posturi titularizabile. Practic, în lipsa unui post titularizabil, atât candidații cu nota 5, cât și cei cu nota 10 sunt nevoiți să susțină din nou concursul în anul următor.
După obținerea titularizării, profesorii nu mai trebuie să susțină periodic examene pentru a-și menține postul, iar acest aspect a generat dezbateri asupra eficienței sistemului de evaluare continuă a cadrelor didactice. Criticii susțin că titularizarea limitează responsabilitatea și motivația pentru dezvoltarea profesională continuă, în timp ce susținătorii consideră că aceasta protejează profesorii de presiuni externe și elimină fluctuațiile de personal.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.
Ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023
Conform art. 177 alin. (4), „în învățământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către DJIP/DMBIP (Direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar – n.red).”
Art. 177 – (5) În învățământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unității de învățământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.
(6) În învățământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, și angajarea pe post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situația concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unității de învățământ, care se comunică în scris DJIP/DMBIP.”
Informații de context
Amintim că Legea 1/2011 Miclea-Funeriu prevedea acum 13 ani că și școlile de stat își angajează propriul personal, astfel încât directorii școlilor de stat să poată realiza în mod real un management școlar, cu urmărirea progresului elevilor, cu țintirea profesorilor celor mai buni, cu posibilitatea reală de atragere a lor și de demitere a celor abuzivi sau care nu ating obiectivele propuse. Legea a fost modificată în 2014 de Guvernul Ponta și angajarea readusă la nivel de sistem, de inspectorat, astfel încât directorul să nu mai poată face mai nimic.
Referitor la proiectele legilor Educației, cercetătorul Mircea Miclea remarca faptul că un singur an a rezistat prevederea din Legea 1/2011 conform căreia profesorii să fie angajați și concediați de Consiliul de administrație al școlii: „Ca și până acum, degeaba părinții vor reclama incompetența profesională a unui profesor, pentru că directorul va ridica neputincios din umeri, pentru că incompetentul nu e angajatul școlii, ci al sistemului, și nu poate fi concediat. Incompetenții pot dormi liniștiți. Un singur an a rezistat prevederea din Legea 1/2011 conform căreia profesorii să fie angajați și concediați de Consiliul de administrație al școlii, pe baza performanțelor, după care au venit Ponta și sindicatele cu tancurile peste ea. Deci, cu calitatea profesorilor rămânem tot acolo. În privința curriculumului, propunerea legislativă vine cu ideea de a considera teme precum educația rutieră, financiară, gândirea critică, oratoria. Nu-i rău, dar depinde cum și de către cine vor fi implementate.”
În 2014, după ce a fost modificată Legea 1/2011, Mircea Miclea, fost ministru al Educației și președinte al comisiei prezidențiale care a elaborat Legea Educației Naționale nr. 1/2011, a explicat pentru HotNews.ro ca ordonanța de urgență prin care a fost modificată legea se blochează complet descentralizarea sistemului școlar și se re-centralizează “excesiv” sistemul școlar:
“Legea educației naționale spunea ca organizarea concursurilor pe post, angajarea și concedierea personalului didactic era făcută la nivelul școlii, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației. Dar școala era autonomă și avea puterea de a decide asupra cadrelor didactice. În cazul în care Consiliul de Administrație considera ca un profesor nu îți face datoria, îl putea concedia, pentru ca părinții semnalau acest lucru și directorul putea să îl concedieze pentru ca tot el l-a angajat. Cum concursul de angajare era la școala, tot școala îl putea și concedia”.
Tot în cadrul aceluiași interviu, Miclea explica ce înseamnă organizarea concursului de angajare la nivel național: “Acum, concursul se organizează la nivel national, exact ca înainte de Legea Educației Naționale nr.1/2011. În consecință, tu, ca director, ești doar repartizat la școală și școala nu face decât să te angajeze în baza repartiției primite de la inspectoratul școlar județean. Deci școala nu te mai poate concedia. Dacă părinții îi semnalează directorului ca un profesor are o prestație didactică proastă, directorul și Consiliul de Administrație nu îi mai pot face nimic, pentru ca el nu a fost angajat de școală”.
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.