BREAKING Csaba Asztalos, președintele CNCD, despre examenul suplimentar de admitere la liceu: Principiul egalității nu este respectat, iar școala trebuie să ridice toți elevii la un anumit standard, nu să polarizeze / Pentru ceilalți 40% dintre elevi nu ne interesează dacă urmează specializarea care li se potrivește, ei sunt second-hand?

Ce se întâmplă cu elevii care vor intra pe baza repartizării computerizate, pe cele 40% locuri la un profil de liceu, rămase în urma examenului de admitere propus prin proiectul de lege a Educației de Ministerul Educației, se întreabă președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos. Acesta atrage atenția, într-un interviu pentru Edupedu.ro, asupra faptului că justificarea oferită de ministra Educației și de alți oficiali ai instituției potrivit căreia pentru cei care dau examen de admitere va fi o selecție mai bună a profilului și specializării, nu este una care să respecte principiul egalității. „Pentru ceilalți 40% dintre elevi nu ne interesează dacă urmează specializarea care li se potrivește?”, întreabă președintele CNCD.

Asztalos atrage atenția că prin astfel de măsuri și prin justificarea creării claselor „de elită” prin impunerea unui examen care să ducă la admitere pe anumite locuri „de elită” doar pentru 60% dintre locurile unei școli din sistemul de învățământ obligatoriu, de fapt „începem să polarizăm”. „Prin două tipuri de examene diferite, total diferite, vor intra elevi pe aceiași specializare”, lucru care contravine chiar misiunii învățământului preuniversitar, în opinia juristului, învățământ prin care ar trebui „să întărim și să creștem clasa de mijloc a elevilor care ating un anumit standard – în primul rând să nu părăsească școala și după aia să fie competitivi”.

„Or eu consider că prin aceste proiecte de lege noi polarizăm și mai mult colectivul elevilor – vom avea elevi foarte, foarte slabi și cei care pleacă din școală, respectiv așa-zisa elită, așa zisa performanță”, spune Csaba Asztalos.

Președintele CNCD vorbește și despre încurajarea meditațiilor, prin organizarea unei admiteri separate la liceele „de elită”. Pentru fenomenul creșterii pieței meditațiilor nu pot fi învinuiți părinții, spune Asztalos, pentru că aceștia vor să aibă copii mai bine pregătiți, dar printr-un examen suplimentar la anumite licee autorul legislației „polarizează în funcție de resursele pe care le au părinții”.

Noul proiect de lege a învățământului propune un examen suplimentar de admitere la liceu, examen în urma căruia până la 60% dintre elevii de la un anumit profil pot ocupa locurile de la liceu, în clasa a IX-a cu un examen separat ca dificultate și subiecte față de ceilalți 40%. Este discriminatorie o asemenea propunere? Poate duce la segregare?

Astalosz Csaba: Nu înțeleg rațiunea acestei soluții și am văzut interviul doamnei ministru și declarația reprezentanților ministerului Ministerului Educației care justifică această soluție prin faptul că este nevoie de o evaluare mai profundă în anumite licee, colegii în care există concurență. Este nevoie de evaluare mai profundă, să se vadă dacă candidatul, elevul se potrivește specializării respective și standardului liceului. Presupun că se gândesc la așa-zisele licee de elită. Dar punem întrebarea, presupunem că avem un liceu care organizează pentru 60% din locuri examen, după evaluarea națională, pe materii specifice specializării respective, așa cum arată exemplul dat de ministră în interviu de la RFI. Adică am o clasă de chimie-biologie/științele naturii și pe 60% din locuri voi da examen la biologie și chimie să văd dacă candidatul sau candidații într-adevăr au o chemare spre specializare asta. Și să spunem că avem 25 de elevi în clasă. 60% vor intra în acea clasă pe examenul de chimie-biologie, iar restul de 40% vor intra cu examenul de la evaluarea națională, care este examen de română și matematică. Nu cred că trebuie să fie cineva jurist să înțeleagă că prin două tipuri de examene diferite, total diferite, vor intra elevi pe aceiași specializare, iar această analiză poate fi făcută la orice specializare.

Adică cei 40% (n.red. care intră pe baza evaluării naționale) nu ne interesează dacă ei urmează specializarea care li se potrivește? În cazul lor nu mai avem o concentrare pe elev? Dacă facem o formă mascată de selecție, așa-zise clase de elită sau școli de elită, noțiunea asta de clasă de elită, în primul rând, nu este corectă, pentru că tre să am o competitivitate. Și da, acolo unde am elementul de talent, pot să organizez activități, cercuri, poți să sprijini pentru a se dezvolta elevul respectiv sau elevii respectivi. Nu are nimeni nicio problemă cu performanța, dar noi de fapt ce urmărim, ca în societate să avem o polarizare a celor foarte, foarte bogați și acelor foarte, foarte săraci și clasa de mijloc să sufere? Adică în școala preuniversitară ce urmărim? Să întărim și să creștem clasa de mijloc a elevilor care ating un anumit standard – în primul rând să nu părăsească școala și după aia să fie competitivi. Începem să polarizăm, să sprijinim procese prin care să avem așa-zise școli, colegii de elită.

Prin ce s-a maniestat asta până acum? Prin reguli interne prin care au spus că elevul care nu atinge media de 8,50 sau 9, depinde de colegiu, nu mai poate să rămână în colegiul respectiv. Am avut cazuri inclusiv noi, da? (n.red. la CNCD) În situația în care în educație notarea și trecerea este cu nota 5. Adică, până la urmă, aici este întrebare pe acea specializare – în cazul celor 40% dintre elevi care intră într-o clasă pe o specializare, în cazul lor nu e centrată educația pe elevi?

Trebuie găsit un echilibru în nevoia acelor elevi care sunt în zona de performanță, dar și a celorlalți elevi care sunt acolo între performanță și clasa de mijloc a elevilor, ca să spun așa. Ori eu consider că prin aceste proiecte de lege noi polarizăm și mai mult colectivul elevilor – vom avea elevi foarte, foarte slabi și cei care pleacă din școală, respectiv așa-zisa elită, așa zisa performanță.

Dumneavoastră ați înțeles argumentele din spatele unei asemenea decizii?

Astalosz Csaba: Din punctul meu de vede, ceea ce am înțeles eu este că sunt niște colegii așa-zise de elită, la care pe actualul sistem de admitere intră elevi care în clasa a IX-a, a X-a nu sunt la nivelul la care se așteaptă colegiul sau colegiile respective și atunci au tot felul de probleme în a menține așa-zisa elită și performanță, pentru că evaluarea națională nu poate fi atât de bine calibrată astfel încât să răspundă la toate nevoile respective. Dar până la urmă evaluarea națională se dă pe același subiect, pe același barem, același sistem de evaluare. Ca atare, este o competiție și este o evaluare corectă. Dacă se dorește să se revină la vechiul sistem în care să facă evaluare și să fie un examen de admitere, atunci să se facă pe linie, adică pentru toată lumea. Nu este conform principiul egalității să am o specializare, cum s-a spus, științele naturii sau filologie, sau mate-info, intensiv engleză sau mai știu eu ce specializări există, și pe aceste specializări 60% dintr-un colegiu să intre pe un tip de examen și 40% să intre pe un alt tip de examen.

Or cum abordăm această soluție? Sunt două lucruri diferite pentru elevi aflați în situație comparabilă, iar acest argument de a ne focusa pe nevoile elevului, să ne concentrăm pe elev este valabil și pentru cel care intră cu evaluarea națională. Adică ce voi face? Voi avea trei clase în care sunt cei care au intrat cu examen de admitere, după evaluare națională și două clase care au intrat cu examenul de evaluare națională și în cele trei clase o să asigur mai multe resurse, o să-i tratez ca elită și celelalte două clase cum le tratez? A, voi ați intrat cu evaluarea națională, voi sunteți second-hand? Nu!

Ce soluție vedeți în această situație?

Astalosz Csaba: Pot fi soluții. Am examenul standard de română și matematică și pentru anumite specializări, dacă dorește elevul să meargă la un profil specializat să se mai introducă o probă. De exemplu, dacă vrei la filologie, să poți da o probă de limbă străină, cum este și în prezent la profilele de limbă străină intensiv/bilingv. Vrei la științele naturii? Înainte de evaluarea națională dai o probă de biologie sau chimie, dar se va face o medie de trei note și atunci ai un singur examen, dar a III-a probă de examinare este diferită în funcție de profilul respectiv. Cred că soluții pot fi identificate.

Există o tendință de accentuare a segregarii și practicilor discriminatorii în politicile public recente ale Ministerului Educației? Reamintesc că dvs. la CNCD tocmai ați amendat instituția pentru discriminare în chesitunea bursele pentru elevii de clasa a V-a și a burselor rurale pentru liceeni, eliminate subit.

Astalosz Csaba: În principal, sunt exemple de bune practici în România, în educație, și sunt și unele mai puțin bune, dar noi plecăm de la o realitate: potrivit Constituției, învățământul obligatoriu este gratuit, cel puțin în sistemul public și contribuie statul cu o cotă și în sistemul privat. Dar are o limită această finanțare, asigură un standard, am putea să zicem, un standard minim, însă calitatea educației suferă și atunci există o cultură, dacă doriți, sau o practică în România în care de zeci de ani, mai ales după Revoluție, părinții completează această problema a lipsei calității educației în școli. Și aici n-aș vrea să generalizez, nu înseamnă că peste tot este așa, dar. Există o competiție a meditațiilor, un concurs al meditațiilor și până la urmă nici nu poți să judeci părintele că apelează la această soluție pentru că dorește o dezvoltare competitivă a propriilor copii. Deci există această cultură a meditațiilor și cauzele sunt multiple. Faptul că avem această cultură meditațiilor depinde de resursele financiare pe care le are un părinte sau pe care nu le au părinții. Asta înseamnă că apare un efect de creștere a discrepanțelor între elevi, în educație.

Un examen suplimentar riscă să apese și el mai tare pe această discrepanță, să adâncească și mai mult inechitățile?

Astalosz Csaba: În momentul în care creștem standardul unui examen, pentru că vrem să avem la colegiile respective clase de elită – dar mă rog, nu spunem acest lucru pentru că ne focusăm pe profilul și nevoia elevului și să vedem dacă într-adevăr se potrivește sau nu – din punctul meu de vedere este doar aparent acest argument, în acest caz. De ce? Pentru că trebuie să ne concentrăm nu pe profilul elevului, ci pe toți elevii, nu doar pentru cei care ar da aceste examen separat, ci și pe cei 40% care ar intra la aceste specializări prin evaluarea națională. Deci asta este o realitate și există efectul pieței meditațiilor care duce la o formă de segregare. Pentru că unii au resurse, alții nu au resurse. Asta va duce la o polarizare mai amplă a elevilor. Vor fi elevi de elită, cum se spune, și clasa de mijloc a elevilor – care ar trebui întărită – dar care de fapt va scădea, va deveni foarte slabă în societate, se subțiază. Ori eu cred că prin politica educațională trebuie să fim atenți la acest aspect, adică pe noi ne interesează fiecare clasă, dar clasa de mijloc trebuie să fie cea cea mai numeroasă.

Prin astfel de măsuri și în educație, de fapt, contribuim la subțierea acestei clase de mijloc, care este o vulnerabilizăm, pentru că polarizăm în funcție de resursele pe care le au părinții. Proiectul de lege, da, vine cu propuneri foarte bune: masa caldă, școală după școală – vom vedea cum se realizează, depinde de resurse, depinde de calitatea acestor servicii, dar repet, eu apreciez că această măsură va contribui la o mai mare polarizare, dacă principiul egalității nu este respectat.

Reamintim că luni, 27 februarie, Ligia Deca a prezentat proiectele legilor educației asumate de Ministerul Educației. În acestea este prevăzut un examen de admitere la liceu, care ar avea loc după evaluarea națională, și la care liceele ar putea scoate 60% din locurile pe care le are alocate la un profil. Pe aceste locuri elevii ar da probe scrise la două discipline, altele decât română și matematică, specifice profilului. Pentru restul de 40% din locuri, elevii vor fi admiși prin repartizare computerizată, ca în prezent.