România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.
Comunicatul publicat de conducerea proiectului pe eli-laser.eu anunță că țara noastră se poate alătura ulterior consorțiului, însă nu precizează în ce calitate putem face asta. Amintim că depunerea documentației pentru alcătuirea acestui nou ERIC a fost făcută fără știința autorităților române, a declarat la vremea aceea secretarul de stat Dragoș Ciuparu. „Mă surprinde că ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții, în vederea constituirii ERIC. ELI Delivery Consortium (ELI DC) este un ONG care a fost înființat cu sediul la Bruxelles, pentru pregătirea ERIC și la inițiativa României, în 2011”, a spus Ciuparu pentru Edupedu.ro acum un an.
- Amintim că pentru a putea face parte din consorțiul ERIC, România a depus în februarie 2021 un memorandum pentru a fi acceptată ca membru observator, ceea ce ar însemna că nu vom avea dreptul de vot în Adunarea Generală a ELI-ERIC. România poate să devină membru gazdă dacă reușim să negociem cu statele membre ELI-ERIC în acest sens.
„Comisia Europeană a luat mult așteptata decizie de a stabili ca proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) să devină un European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Infrastructura ELI este formată din cele mai mari centre de cercetare din domeniul laserelor din lume. Țările gazdă, Cehia și Ungaria, au aplicat pentru asta în luna mai 2020. Decizia de a aproba aplicația vine după ani de negocieri”, se arată în comunicatul de presă de pe eli-laser.eu.
„Această decizie înseamnă că toate locațiile unde se află laboratoarele acestea pot opera acum împreună legal, ca o singură organizație”, a declarat Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium (ELI DC).
Un ERIC este o entitate legală unică, formată pe baza legislației europene din domeniul infrastructurii de cercetare și este o organizație internațională ai cărei membri sunt țări care contribuie științific și financiar în cadrul consorțiului. În cazul ELI-ERIC, Cehiei și Ungariei li s-au alăturat Italia și Lituania ca membri fondatori, iar Germania și Bulgaria s-au alăturat în calitate de membri observatori. Și alte țări ar fi exprimat intenția de a se alătura, se mai precizează în comunicat.
„Mai există un al treilea pilon ELI care se construiește în România, lângă București. Laboratorul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care este așteptat să se alăture celorlalte două facilități ELI în cadrul noului ERIC”, se arată în comunicatul de presă.
Astfel, deși este una din cele trei țări fondatoare și are cel mai mare și mai important pilon de cercetare dintre acestea, România a fost lăsată pe dinafară de partenerii alături de care a plecat la drum, Ungaria și Cehia.
De ce nu se află ELI-NP – pilonul din România – alături de Cehia și Ungaria? Secretarul de stat însărcinat cu Cercetarea Dragoș Ciuparu a declarat anul trecut pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că „ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții în vederea constituirii ERIC”.
Întrebat dacă există un conflict între România și celelalte două state din proiectul paneuropean de cercetare, Ciuparu a răspuns: „Din punctul meu de vedere, în niciun caz nu este vorba de un conflict între România, Cehia si Ungaria, în zona științifică. Din punct de vedere al laserului, ELI-NP este funcțional, este în faza derulării experimentelor de comisionare, care vor fi finalizate în iulie. Există o întârziere în ce privește Sistemul Fascicul Gamma [al doilea echipament după laserul de mare putere – N. Red.], dar al doilea contract prin care se construiește acest sistem este în termen. Disputa trecută va fi tranșată în instanță și nu pot comenta, dar contractul se derulează conform planificării”.
„De unde a pornit decuplarea? Nu aș putea să vă spun. La prima mea întâlnire cu dl Jean-Eric Paquet de la DG Research [directorul general al Departamentului Cercetare și Inovare de la Comisia Europeană – N. Red.], dânsul și-a exprimat interesul de avea o discuție pe subiectul ELI. La a doua întâlnire, de la sfârșitul lunii februarie, eram pregătit să abordăm subiectul, i-am spus ca din punctul nostru de vedere problema cu Sistemul Gamma e un litigiu comercial și că atâta timp cât se află în instanță, nu văd ce putem face noi”, a declarat Ciuparu.
Oficialul a anunțat că „probabil vom trimite o scrisoare comisarului Mariya Gabriel [comisar european pentru cercetare și educație – N. Red.], în care ne vom prezenta punctul de vedere că în opinia noastră propunerea de constituire a unui ERIC cu doar 2 din cei 3 pillars [piloni, fondatori – N. Red.] contravine deciziei Comisiei Europene de aprobare a infrastructurilor de cercetare din cele 3 state și că suntem deschiși în continuare discuțiilor. Că România vrea să se alăture consorțiului, dar că procesul de negociere trebuie să continue și să fie ascultat și punctul de vedere al României”.
A fost ignorat până acum punctul de vedere al României? „Au fost niște discuții prin care se susțineau anumite decizii la nivelul ERIC care în opinia noastră erau anormale. Se refereau la faptul că pentru ca să poți să angajezi, de exemplu, o femeie de serviciu la ELI-NP [pilonul din România reprezentat de Laserul de la Măgurele – N. Red.] trebuia să obții aprobarea ERIC. Iar controlul mergea până la aplicarea experimentelor. Deci foarte multe decizii anormal ridicate la nivel de ERIC, ceea ce însemna că se pierdea foarte mult din independența științifică, funcțională și administrativă a tuturor pilonilor. În condițiile astea, România a expus niște puncte de vedere și, la un moment dat, s-a întrerupt dialogul”.
Până la urmă, de ce să nu cedeze laserul de la Măgurele puterea decizională către ERIC?
„Nu prea este normal. Această infrastructură de cercetare a fost construită din fonduri pentru dezvoltare regională. Cu alte cuvinte, ELI-NP trebuie să creeze dezvoltare regională în zona în care se află, respectiv București-Ilfov. Deci să genereze proiecte care să duca la dezvoltare de companii. Dacă ERIC ar lua deciziile astea, România nu ar mai avea niciun control pe dezvoltarea de tehnologii pe ceea ce se face la ELI și am putea să nu ne mai atingem indicatorii din proiect. Ne așteptăm să apară companii care să aplice rezultatele cercetării. Dacă agenda de cercetare este stabilită de ERIC, ceea ce nu este în regulă, pentru că facilitatea ea a fost construită din banii alocați României… Nu se poate cu banii României să construiești o infrastructură care să fie coordonată de Lituania, de exemplu”, a afirmat Ciuparu, pentru Edupedu.ro.
Secretarul de stat a precizat că „noi intenționăm să dezvoltăm niște proiecte, să facem de exemplu oglinzi pentru sistemul laser, pe care le face Universitatea Osaka. O astfel de oglindă costă în jur de 3.000 de euro și se ‘prăjește’ în câteva pulsuri. Este extrem de important să fie făcută la noi în curte. Nici măcar Thales nu face oglinzile astea, le ia de la Osaka. Universitatea Osaka și-a făcut aici [la Măgurele – N. Red.] un birou și are un reprezentant care a fost de acord ca această tehnologie să fie treptat preluată direct la noi în curte. Și am putea face aceste oglinzi nu doar pentru ELI, ci și pentru alte infrastructuri din Europa. Iar o oglindă de 3.000 de euro înglobează muncă înalt calificată”.
Foto: Facebook ELI-NP