BREAKING Comisia Europeană a aprobat formarea noului ELI-ERIC fără laserul de la Măgurele

23.989 de vizualizări
Cladirea laserului de la Măgurele, ELI-NP / Foto: Facebook ELI-NP
România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.

Comunicatul publicat de conducerea proiectului pe eli-laser.eu anunță că țara noastră se poate alătura ulterior consorțiului, însă nu precizează în ce calitate putem face asta. Amintim că depunerea documentației pentru alcătuirea acestui nou ERIC a fost făcută fără știința autorităților române, a declarat la vremea aceea secretarul de stat Dragoș Ciuparu. „Mă surprinde că ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții, în vederea constituirii ERIC. ELI Delivery Consortium (ELI DC) este un ONG care a fost înființat cu sediul la Bruxelles, pentru pregătirea ERIC și la inițiativa României, în 2011”, a spus Ciuparu pentru Edupedu.ro acum un an.

„Comisia Europeană a luat mult așteptata decizie de a stabili ca proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) să devină un European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Infrastructura ELI este formată din cele mai mari centre de cercetare din domeniul laserelor din lume. Țările gazdă, Cehia și Ungaria, au aplicat pentru asta în luna mai 2020. Decizia de a aproba aplicația vine după ani de negocieri”, se arată în comunicatul de presă de pe eli-laser.eu.

„Această decizie înseamnă că toate locațiile unde se află laboratoarele acestea pot opera acum împreună legal, ca o singură organizație”, a declarat Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium (ELI DC).

Un ERIC este o entitate legală unică, formată pe baza legislației europene din domeniul infrastructurii de cercetare și este o organizație internațională ai cărei membri sunt țări care contribuie științific și financiar în cadrul consorțiului. În cazul ELI-ERIC, Cehiei și Ungariei li s-au alăturat Italia și Lituania ca membri fondatori, iar Germania și Bulgaria s-au alăturat în calitate de membri observatori. Și alte țări ar fi exprimat intenția de a se alătura, se mai precizează în comunicat.

„Mai există un al treilea pilon ELI care se construiește în România, lângă București. Laboratorul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care este așteptat să se alăture celorlalte două facilități ELI în cadrul noului ERIC”, se arată în comunicatul de presă.

Astfel, deși este una din cele trei țări fondatoare și are cel mai mare și mai important pilon de cercetare dintre acestea, România a fost lăsată pe dinafară de partenerii alături de care a plecat la drum, Ungaria și Cehia.

De ce nu se află ELI-NP – pilonul din România – alături de Cehia și Ungaria? Secretarul de stat însărcinat cu Cercetarea Dragoș Ciuparu a declarat anul trecut pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că „ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții în vederea constituirii ERIC”.

Întrebat dacă există un conflict între România și celelalte două state din proiectul paneuropean de cercetare, Ciuparu a răspuns: „Din punctul meu de vedere, în niciun caz nu este vorba de un conflict între România, Cehia si Ungaria, în zona științifică. Din punct de vedere al laserului, ELI-NP este funcțional, este în faza derulării experimentelor de comisionare, care vor fi finalizate în iulie. Există o întârziere în ce privește Sistemul Fascicul Gamma [al doilea echipament după laserul de mare putere – N. Red.], dar al doilea contract prin care se construiește acest sistem este în termen. Disputa trecută va fi tranșată în instanță și nu pot comenta, dar contractul se derulează conform planificării”.

De unde a pornit decuplarea? Nu aș putea să vă spun. La prima mea întâlnire cu dl Jean-Eric Paquet de la DG Research [directorul general al Departamentului Cercetare și Inovare de la Comisia Europeană – N. Red.], dânsul și-a exprimat interesul de avea o discuție pe subiectul ELI. La a doua întâlnire, de la sfârșitul lunii februarie, eram pregătit să abordăm subiectul, i-am spus ca din punctul nostru de vedere problema cu Sistemul Gamma e un litigiu comercial și că atâta timp cât se află în instanță, nu văd ce putem face noi”, a declarat Ciuparu.

Oficialul a anunțat că „probabil vom trimite o scrisoare comisarului Mariya Gabriel [comisar european pentru cercetare și educație – N. Red.], în care ne vom prezenta punctul de vedere că în opinia noastră propunerea de constituire a unui ERIC cu doar 2 din cei 3 pillars [piloni, fondatori – N. Red.] contravine deciziei Comisiei Europene de aprobare a infrastructurilor de cercetare din cele 3 state și că suntem deschiși în continuare discuțiilor. Că România vrea să se alăture consorțiului, dar că procesul de negociere trebuie să continue și să fie ascultat și punctul de vedere al României”.

A fost ignorat până acum punctul de vedere al României? „Au fost niște discuții prin care se susțineau anumite decizii la nivelul ERIC care în opinia noastră erau anormale. Se refereau la faptul că pentru ca să poți să angajezi, de exemplu, o femeie de serviciu la ELI-NP [pilonul din România reprezentat de Laserul de la Măgurele – N. Red.] trebuia să obții aprobarea ERIC. Iar controlul mergea până la aplicarea experimentelor. Deci foarte multe decizii anormal ridicate la nivel de ERIC, ceea ce însemna că se pierdea foarte mult din independența științifică, funcțională și administrativă a tuturor pilonilor. În condițiile astea, România a expus niște puncte de vedere și, la un moment dat, s-a întrerupt dialogul”.

Până la urmă, de ce să nu cedeze laserul de la Măgurele puterea decizională către ERIC?

Nu prea este normal. Această infrastructură de cercetare a fost construită din fonduri pentru dezvoltare regională. Cu alte cuvinte, ELI-NP trebuie să creeze dezvoltare regională în zona în care se află, respectiv București-Ilfov. Deci să genereze proiecte care să duca la dezvoltare de companii. Dacă ERIC ar lua deciziile astea, România nu ar mai avea niciun control pe dezvoltarea de tehnologii pe ceea ce se face la ELI și am putea să nu ne mai atingem indicatorii din proiect. Ne așteptăm să apară companii care să aplice rezultatele cercetării. Dacă agenda de cercetare este stabilită de ERIC, ceea ce nu este în regulă, pentru că facilitatea ea a fost construită din banii alocați României… Nu se poate cu banii României să construiești o infrastructură care să fie coordonată de Lituania, de exemplu”, a afirmat Ciuparu, pentru Edupedu.ro.

Secretarul de stat a precizat că „noi intenționăm să dezvoltăm niște proiecte, să facem de exemplu oglinzi pentru sistemul laser, pe care le face Universitatea Osaka. O astfel de oglindă costă în jur de 3.000 de euro și se ‘prăjește’ în câteva pulsuri. Este extrem de important să fie făcută la noi în curte. Nici măcar Thales nu face oglinzile astea, le ia de la Osaka. Universitatea Osaka și-a făcut aici [la Măgurele – N. Red.] un birou și are un reprezentant care a fost de acord ca această tehnologie să fie treptat preluată direct la noi în curte. Și am putea face aceste oglinzi nu doar pentru ELI, ci și pentru alte infrastructuri din Europa. Iar o oglindă de 3.000 de euro înglobează muncă înalt calificată”.

Foto: Facebook ELI-NP

Citește și:

DOCUMENT Ministrul Cercetării: Guvernul a depus un memorandum pentru statutul de observator în cadrul consorțiului ELI-ERIC / Secretar de stat: Excluderea României ca membru gazdă, având cel mai puternic laser din lume, a fost o premieră

Laserul de la Măgurele, lăsat în ofsaid de partenerii din Cehia și Ungaria care au depus la Comisia Europeană cerere să formeze Consorțiu de Infrastructură de Cercetare. Dragoș Ciuparu, secretar de stat: Mă aștept ca la CE acest proiect să fie respins, contravine flagrant deciziei din 2012 a executivului european

Reacție fără precedent a conducerii Laserului de la Măgurele: Propunerea de continuare a proiectului doar cu Cehia și Ungaria e nejustificată legal și etic, netransparentă și afectează interesele României

Lașitatea – noua politică de stat: Ejectarea lui Nicolae Zamfir de la conducerea strategică a laserului de la Măgurele, în tăcerea deplină a României educate

Conducerea Academiei Române: Dezavuăm cu tărie atacurile la adresa ELI-NP – Laserului de la Măgurele. Autorii acestora sunt în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României

VIDEO O nouă premieră la Măgurele. Laserul a ajuns la puterea de 10 petawați pe toată lungimea echipamentului. Zamfir: Sistemul de laseri a funcționat perfect

VIDEO Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, în ziua atingerii puterii maxime de întreg sistemul de laseri: „România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”

Daniel Funeriu, despre laserul de la Măgurele care a atins azi puterea maximă cu tot echipamentul: „Pentru prima dată în istoria sa, România e prima în lume într-un domeniu al ştiinței. De acum încolo ține de noi să fructificăm acest avantaj competitiv uriaş”


11 comments
  1. De ce se baga Romania in proiecte pe care stie de la inceput ca nu le va finaliza ?
    Mai sunt si altele:
    Alfred, unitatile 3,4 Cernavoda etc.

  2. Traiasca Franta! Astia sunt adevaratii vagabonti care au pus mana pe laser restul povesti…ei vor vinde in Euripa tehnologie ,noi ramanem cu lumina de la lanterna.
    Felicitari Franta….mari excroci ,mari vagabonti!

  3. Sa intelegem cum s-a ajuns aici, sa nu mistificam adevarul! Se pare ca sursa propusa de francezi si italieni era mult prea mare fata de dimensiunile cladirii, aceasta avand nevoie de modificari structurale. De asemenea, fundamentul cladirii trebuia sa fie imbunatatit, sursa italienilor avand nevoie de asemenea de caracteristici speciale pentru controlul vibratiilor. Trebuie sa mentionam ca toate aceste lucruri nu erau cunoscute la momentul demararii constructiei, fiind vorba de un domeniu nou, cu multe necunoscute, cu experimente care nu au mai fost realizate, se stia doar teoretic ca aceste lucruri pot fi realizate practic. Dupa aceea domnul director a respins aceste modificari cerute ale structurii cladirii, invocand cateva argumente fizice si juridice. Intre noi fie vorba, nu e clar din punct de vedere juridic ca aceasta structura deja construita se putea modifica asa de usor, fiind construita cu fonduri europene si receptionata deja de partea romana. Pe de alta parte, sursa americanilor este mult mai mica, si nu are nevoie de caracteristici speciale ale cladirii fiind posibila cu tehnologia prezenta. Una peste alta proiectul merge inainte si zona Bucuresti-Magurele se dezvolta, este regretabil si faptul ca_ Comisia Europeana a ales sa nu includa Romania in ERIC, cu o structura construita si functionala la 50% din capacitate (partea de ELI), urmand ca sursa gamma sa fie functionala si operativa pana in 2023.

  4. Alaturi de faptul ca Anisie si-a facut poligon de tragere, mai are o realizare de adevarat ministru: a compromis proiectul de la Magurele. Un adevarat ministru al invatamantului, de!

  5. Europenii s-au smecherit. Cica va dam bani Voua Romaniei sa va faceti proiectul dar ii luam practic noi ( prin firmele care construisc). Dupa care, va luam si facilitatea sa o conducem noi europenii, desi e a Romaniei. Asta e neosclavagismul timpurilor noastre. Mai bine ca nu suntem in acest terci… Fericiti insularii englezi care le-au dat o palma…Stiau ceva.

  6. Dar, femeia aia de serviciu este tot din Romania, numai ca este angajata din alta parte. Pai la noi instituțile astea funcționează numai pe grad de rudenie, europenii ăștia chiar nu știu nimic. Pai cum sa faci echipă….

  7. Felicitari lui Costreie, Anisie, N Marginean, si ajutoarelor lor. O victorie de rasunet pentru ELI-NP, cercetarea romanessca si Romania.

    1. Nu uitati vinovatul principal, pe fostul director N. Zamfir in perioada caruia au aparut primele semne evidente ca lucrurile au luat-o pe aratura. Si desigur puneti-l pe lista pe secretarul de stat Ciuparu care l-a sustinut pe Zamfir pana-n panzele albe.

      1. Pai parca ziceau ca nu suntem in consortiu ERIC din cauza lui Zamfir. Bun, l-au schimbat si ce au facut dupa aceea? Nimic!!! Macar Zamfir a facut de la firul ierbii o facilitate de top in lume care e si functionala si le-a dat-o pe tava. Astia nu pot nici macar sa negocieze elementar sa ia niste bani.

  8. Practic proiectul ELI-NP ramane fara bani europeni pentru mentenanta anuala a infrastructurii de cercetare, in jur de 20 de milioane de euro pe an. Bugetul de stat trebuie sa acopere aceasta suma din suma minuscula acordata cercetarii in Romania. Avand in vedere toate aceste aspecte, toata infrastructura de cercetare din Romania o sa aiba de suferit, o buna parte din buget o sa fie “aspirata” de aceasta infrastructura, lasand la o parte dezvoltarea intregului segment inovativ. Cu alte cuvinte, noi ne cam lasam de cercetare, o exportam si preluam din Vest/Est, din tari care isi pot permite luxul de a cerceta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fetiță de 13 ani, fără boli și nevaccinată, moartă de Covid / Medicul Mihai Craiu: Nu există un risc suplimentar la copii față de adulți, ba din contră. Nu trebuie să facem dintr-un caz singular, despre care nu știm totul, o știre de panică

O fetiță de 13 ani din Bacău, fără comorbidități și nevaccinată, a murit de Covid, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS). Ea se numără printre cei 365 de pacienți cu…
Vezi articolul

Propunere pentru eliminarea concursului de admitere la liceu, trimisă de sindicatele profesorilor ca amendament la proiectul legii Educației: Elevii să susțină 5 probe la Evaluarea Națională, iar liceele să stabilească, cu un an înainte, pentru fiecare filieră, coeficienții pentru fiecare probă

Alternativa pentru admiterea separată la liceu ar putea fi ca elevii de clasa a VIII-a să susțină 5 probe la examenul de Evaluare Națională, potrivit amendamentelor trimise Ministerului Educației de…
Vezi articolul

VIDEO TEXT Proiectele de legi ale educației – prezentate de ministrul Ligia Deca luni: Master didactic cu bursă echivalentă salariului mediu brut, program național care să abordeze direct analfabetismul funcțional, salarizare progresivă menționată în lege / Evaluarea Națională – ca acum, admitere pentru 60% din locuri la licee căutate

UPDATE Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat, luni, cele două proiecte de legi consolidate ale educației, lansate în dezbatere publică în vara anului trecut. Prezentarea a fost făcută într-o conferință…
Vezi articolul

Școlile ar putea angaja persoane necalificate să fie profesori, pentru cel mult un an școlar, dacă au studii superioare, în lipsă de personal calificat. Statutul lor va fi de cadru didactic asociat, potrivit proiectului de Lege Deca – surse

Școlile ar putea angaja persoane cu studii superioare, fără formare inițială, cu avizul Direcţiei Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţiei Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar (DJIP/DMBIP), dacă există o lipsă de…
Vezi articolul