BREAKING Articolul care prevede acordarea burselor de merit pentru „minimum 30% din elevii din fiecare clasă”, atacat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului, după ce elevi cu medii sub 4 au luat burse: Bursa de merit trebuie să fie expresia unei selecții bazate pe criteriul meritocrației

Avocatul Poporului anunţă, marţi, că a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu articolul din legea învățământului preuniversitar care prevede că bursele de merit se acordă pentru „minimum 30% din elevii din fiecare clasă”. Avocatul Poporului spune că această prevedere reglementează neconstituțional posibilitatea ca elevii cu note scăzute la învățătură să obțină burse de merit. “Bursa de merit trebuie să fie expresia unei selecții bazate pe criteriul meritocrației”, se menționează în sesizare.

• Amintim, Edupedu.ro a scris că aproape 8.500 de elevi care au media sub 5 iau bursă de merit, potrivit datelor Ministerului Educației.

Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională articolul din legea învățământului preuniversitar care prevede că bursele de merit se acordă pentru „minimum 30% din elevii din fiecare clasă”.

Această prevedere reglementează neconstituțional posibilitatea ca elevii cu note scăzute la învățătură să obțină burse de merit.

Potrivit documentului “din analiza articolului 108 alin. (12) lit. a) din Legea nr. 198/2023, reiese că aceasta, prin conținutul său normativ, deturnează natura juridică a bursei de merit, creând premisele ca elevii cu performanțe slabe să beneficieze de o bursă de merit. Bursa de merit este definită de art. 108 alin. (4) din lege ca fiind o formă de stimulare a performantei elevilor. Or, in pofida acordării unei burse pentru stimularea performanței, dispozitiile criticate reglementează neconstitutional posibilitatea ca elevii cu note scăzute la învățătură să obțină bursă de merit, singura performanță a acestora fiind aceea că se înscriu în procentul de 30% din fiecare clasă de gimnaziu si liceu”.

Motivația Avocatului Poporului:

“În opinia Avocatului Poporului, acordarea bursei de merit trebuie să fie condiționată de
rezultatele evaluării performanțelor șscolare, notarea fiind expresia obiectivă a performantei
scolare si care constituie fundamentul sistemului de învățământ gimnazial și liceal”.

Evaluarea în învățământ înseamnă şi selecție, iar selectia presupune identificarea celor
mai buni prin intermediul notării. Una din functiile importante ale evaluării este cea de selectie, pe lângă multe altele, cum ar fi functia educativă, functia de feedback, de certificare, de competifie etc. Selectia pe baza unor criterii de calitate (notele) are un impact major asupra pozitiei şcolare a elevului. Nevoia de selectie apare din faptul că există un univers şcolar si social competitiv. Dar, în acelaşi timp, trebuie să vorbim despre o selecție rezonabilă, pe baza unor criterii clare, iar nu simpla apartenență la un procent de elevi. Lipsa de selectivitate poate induce în conștiinta elevilor, a părinților si a altor factori educationali ideea lipsei de calitatea procesului de educație şi de formare. Bursa de merit trebuie să fie expresia unei selectii bazate pe criteriul meritocrației, specific sistemului public de educatie.

În aceste condiții, lipsa criteriului notelor, ca rezultat al evaluării selective, din conținutul juridic al normei prin care se acordă bursele de merit, este de natură să contravină
principiului securitatii normei juridice şi dreptului la învățătură.

Acordarea bursei de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu
și liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar determină o insecuritate juridică ce atrage încălcarea dreptului la învățătură, în contextul in care simpla trimitere la un procent, în lipsa unui criteriu de evaluare a performantei scolare si a meritului şcolar, este lipsită de orice logică juridică.

În opinia Avocatului Poporului, acordarea bursei de merit trebuie să fie condiționată de
rezultatele evaluării performanțelor școlare, notarea fiind expresia obiectivă a performantei
scolare si care constituie fundamentul sistemului de învățământ gimnazial si liceal.

În ceea ce privește acordarea bursei de merit pe baza apartenentei la un procent de elevi
dintr-o clasă, constatăm că această soluție legislativă intră într-o vădită contradicție cu
organizarea generală a învăţământului prevăzută de Legea nr. 198/2023. care prevede la art. 2 că sistemul de învățământ preuniversitar are la bază o valoare esențială şi anume excelența, iar la art. 3 prevede printre principiile care guvernează învăţământul preuniversitar si principiul calității – în baza căruia activitățile de învăţământ se raportează la standarde de calitate si la bune practici naționale, europene si internaționale. Astfel, neconstitutionalitatea legii derivă si din faptul că se realizează o confuzie cu privire la valorile pentru care se acordă bursa de merit.

Or, Curtea Constitutionala a retinut, în jurisprudenta sa constantă, că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative constituie un veritabil criteriu de constitutionalitate prin raportare la aplicarea art.1 alin.(5) din Constitutie. De asemenea, instanta constitutionala a retinut că accesibilitatea şi previzibilitatea legii sunt cerinte ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garantii împotriva arbitrarului (Decizia nr.139 din 13 martie 2019).
Normele criticate, in ansamblul reglementării din care fac parte, configurează un regim
juridic confuz al bursei de merit, care permite dobândirea acesteia doar în virtutea apartenentei la un procent de elevi dintr-o clasă, fără a fi îndeplinită conditia dovedirii performantei școlare.
În acest context, sustinem că, deşi principiul calității legii nu este enuntat în mod expres
prin Constituție, acesta a fost recunoscut şi consacrat prin jurisprudenta Curtii Constitutionale, care a stabilit că originea acestuia se regăseşte în art.1 alin.(5) din Legea fundamentală. Astfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constituţională a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerinte calitative, printre acestea numărându-se şi previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, şi Decizia nr.494 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.407 din 19 iunie 2012). Instanta constitutionala a retinut că accesibilitatea şi previzibilitatea legii sunt cerinte ale principiului securitatii raporturilor juridice, constituind garantii împotriva arbitrarului (a se vedea Decizia nr.139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.336 din 3 mai 2019). De asemenea, prin Decizia nr.473 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.30 din 15 ianuarie 2014, Curtea Constituţională a statuat, de principiu, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite conditii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis si clar pentru a putea fi aplicat.

În plus, conceptul de „previzibilitate” a legii a fost dezvoltat de si de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în contextul mai larg al respectării principiului legalitatii, iar cerinta ca o ingerinta să „fie prevăzută de lege” impune nu doar o minimă bază legală pe care să se intemeieze actiunea statului, ci „legea” trebuie să fie accesibila si previzibilă. În acest sens, se invocă Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronuntata în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, prin care s-a statuat că o normă nu poate fi considerată „lege” dacă nu este formulată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să îşi regleze comportamentul.

Dând eficienta acestor exigente conturate de jurisprudenta instantei de contencios
constitutional, constatăm că legea criticată nu respectă cerintele de calitate în reglementarea tuturor aspectelor pe care le implică acordarea bursei de merit, iar împrejurarea că legiuitorul a optat pentru această reglementare, afectează calitatea legii criticate prin confuzia creată.

Față de cele de mai sus, Avocatul Poporului apreciază că argumentele invocate
sustin neconstitutionalitatea prevederilor art.108 alin. (12) lit. a) din Legea nr. 198/2023 a
învăţământului preuniversitar față de art. 1 alin. (5) si art. 32 din Constitutia României,
şi solicită Curtii Constitutionale pronuntarea unei decizii de admitere a exceptiei de
neconstitutionalitate”.

Informații de context

Amintim, Edupedu.ro a scris că aproape 8.500 de elevi care au media sub 5 iau bursă de merit, potrivit datelor Ministerului Educației.

Concret, este vorba de 8.494 de elevi care se află în această situație. Dintre aceștia, 5.250 au media cuprinsă între 4.00 și 4.99. Cu media între 3.00 și 3.99 sunt 2.382 de elevi beneficiari. 704 au media între 2.00 și 2.99, iar 158 au media sub 2, datele fiind valabile pentru luna octombrie 2023.

La sfârșitul lunii octombrie, premierul Marcel Ciolacu declara că „nu poate fi acceptat în continuare” ca elevii de nota 2 să primească burse de merit. 

Ministra Educației, Ligia Deca, a spus, la Antena 1, că situațiile apărute în presă în care elevi cu medii sub 5 iau bursă de merit apar doar la clasa a IX-a: “Problema nu este neapărat bursa de merit, ci cum ajung copiii la clasa a IX-a să fie repartizați cu medii sub o nota de trecere”.

În presa locală au apărut cazurile ale unor elevi din Prahova care vor lua burse de merit, deși au media 1,97, respectiv 4,59. Acest lucru este posibil în noua lege a Educației: noile criterii de acordare a burselor din legea educației permit ca elevi cu medii de 5 să ia bursă de merit, dacă se încadrează în primii 30% din punct de vedere al mediei, iar în cazul celor de clasa a IX-a, media poate scădea sub 5 pentru că se ia în calcul media de la Evaluarea Națională.

Doi elevi din Sibiu, unul cu media generală 1,59 și altul cu 1,85, primesc și ei bursă de merit de 450 de lei pe lună în acest an școlar.

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, explica pe 21 septembrie că elevi cu medii de 5 pot lua bursă de merit dacă sunt în primii 30% din clasă. În cazul elevilor de clasa a IX-a, se iau în considerare mediile de admitere la liceu, adică media de la Evaluarea Națională, iar în unele cazuri acestea pot fi foarte mici, 2, 3 sau puțin peste 1.

De altfel, pe 26 septembrie, Ministerul Educației a dat instrucțiuni pentru bursele școlare din 2023-2024, printr-o notă oficială: Pot lua bursă de merit și elevii care nu au susținut Evaluarea Națională.

Edupedu.ro a semnat faptul că prin eliminarea unui prag până la care se acordă bursele de merit vor fi discrepanțe mari. De exemplu, bursele de merit de 450 de lei vor fi primite în acest an școlar și de primii opt elevi din cea mai bună clasă de a IX-a de la Colegiul „Sf Sava“, cu ultima medie 9,97, și de primii opt de la Liceul „Pallady“, cu medii între 6,72 și 5,10.

Un alt exemplu dat de Edupedu.ro: la Liceul Tehnologic Nr. 1 Gâlgău, județul Sălaj, 7 elevi de clasa a IX-a, pentru care știm mediile de admitere la liceu, pe baza cărora ei vor primi bursă de merit, conform legii Deca-Iohannis, vor primi câte 450 de lei pe lună în acest an școlar. Mediile lor sunt între 8,05 și 4,52.

Într-o dezbatere publică privind metodologia de acordare a burselor pentru anul școlar 2023-2024, părinți și profesori au ridicat această problemă a eliminării pragului până la care se acordă bursa de merit.

Sesizarea Avocatului Poporului

Citește și:

Din anul școlar 2024-2025 ar putea fi redus aproape la jumătate numărul elevilor cu burse de merit, dacă va fi introdus pragul mediei de 9.50

Bursele „Ligia Deca“, pentru medii sub 5, se dau un an întreg, chiar dacă beneficiarii chiulesc masiv. Situația unui elev cu media 3,50 care va lua circa 4.000 de lei bursă până în iulie 2024, deși de la începutul anului nu a venit deloc la școală