Academia Română a decis reorganizarea institutelor de cercetare din subordinea sa, în urma căreia 20 de institute din țară din totalul de 70 ale Academiei își vor pierde structura administrativă și vor fi coordonate de filialele din București, Cluj, Iași și Timișoara. Adunarea Generală a Academiei Române a decis astăzi să înainteze către Guvern propunerea de reorganizare, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Academiei, Ioan Aurel Pop. „Vor fi institute în continuare și la Craiova, și la Sibiu, și la Târgu Mureș, și la Vatra Dornei, și la Rădăuți, așa cum le-am apucat noi. Dar aceste institute vor încerca să economisească un pic din cheltuieli și vor fi puse în subordinea științifică a filialelor din București, Iași, Cluj și Timișoara”, a precizat președintele Academiei Române.
Contactat de Edupedu.ro, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a declarat că „Academia are 70 de institute și centre de cercetări în acest moment și am vrea să ne reorganizăm în așa fel încât să rămânem vreo 50 și să funcționăm mult mai bine.”
Președintele celui mai înalt for ştiinţific al României a tras un semnal de alarmă cu privire la siguranța salarială a cercetătorilor Academiei. „La fiecare sfârșit de an, pentru ultimele două – trei luni se făcea o rectificare de buget și la rectificare primeam o sumă de bani ca să putem plăti salariile. […] În anul acesta, nu sunt sigur că vom primi rectificarea. Uitați-vă, suntem la sfârșit octombrie și am îngrijorările mele”, a declarat Ioan Aurel Pop pentru Edupedu.ro. „Această campanie electorală îi obligă pe mulți să fie atenți la alegeri, deși instituțiile trebuie să funcționeze dincolo de alegeri”, a atras atenția președintele Academiei.
Rep: Ați decis astăzi reorganizarea institutelor de cercetare ale Academiei Române?
Ioan Aurel Pop: Reorganizăm Academia Română după exigențele noii legi. Institutele Academiei sunt unele mai mici, altele mai mari și am vrut să facem o reorganizare înainte de a veni noul Guvern, care răspunde de noi pentru faptul că acordă banii pentru funcționare. De multă vreme ne gândim cum să reorganizăm Academia ca să meargă mai bine. În România, există 4 poluri de cercetare conform organizării Academiei Române: București, Cluj, Iași și Timișoara. Aceste poluri de cercetare au membri ai Academiei Române care pot dirija mai bine cercetarea în Academie. Sigur, cercetarea a mers bine în Academia Română. Noi, ca entitate, am fost în ultimele clasamente Scimago pe locul 1 în România ca forță de cercetare, dar am vrut să ne reorganizăm mai bine, știind că după alegerile astea care au fost și vor fi sigur că vor veni anumite restrângeri de buget și am vrut să ne încadrăm în această cerință a politicului, ca să putem funcționa mai bine. Firește că primul lucru pe care îl cerem este ca cercetarea științifică să fie mai bine finanțată în România, în conformitate cu exigențele unor țări avansate. Dar știm noi dacă se va putea face acest lucru?
Rep: Reorganizarea aceasta a institutelor, în ce sens ați gândit-o?
Ioan Aurel Pop: În sensul economisirii unor fonduri. Cercetarea științifică rămâne așa cum a fost, institutele rămân acolo unde sunt, funcțiile de cercetare rămân neatinse după voința noastră, în sensul că vor fi institute în continuare și la Craiova, și la Sibiu, și la Târgu Mureș, și la Vatra Dornei, și la Rădăuți, așa cum le-am apucat noi. Dar aceste institute vor încerca să economisească un pic din cheltuieli și vor fi puse în subordinea științifică a filialelor din București, Iași, Cluj și Timișoara. Asta e singurul lucru, pentru ca cercetarea științifică să fie mai bine coordonată, mai bine organizată și să funcționeze mai bine, pentru ca autoritatea care ne dă banii și care este Parlamentul României, când aprobă bugetul, Guvernul să fie mulțumite și să ne aducem într-un fel contribuția mai bună la cercetarea științifică, în condițiile de economie care se fac și de restrângere. Pentru că, repet, cercetarea ar trebui, după părerea noastră, finanțată mult mai bine.
Cercetarea științifică în țările avansate, are 2%, 3%, 4% din buget. Noi avem sub 1%, adică 0,25% după unii sau 0,30% după alții, ceea ce este nu rușinos, nepotrivit. Nu este frumos să se întâmple așa într-o țară a Uniunii Europene.
București, Cluj, Iași și Timișoara acestea nu sunt centre inventate de noi. Ele, conform legii, găzduiesc filiale ale Academiei. Bucureștiul este centrul și Cluj, Iași și Timișoara sunt filiale ale Academiei în conformitate cu statutul Academiei Române și chiar cu legea Academiei Române.
Rep: Vor apărea posturi noi în aceste centre, pentru a coordona activitatea institutelor pe care le preiau?
Ioan Aurel Pop: Dimpotrivă, vrem să reducem posturile. Filialele din țară rămân așa cum sunt, nu cerem posturi în plus. Noi cerem mereu o finanțare mai bună a cercetării științifice, a cercetării fundamentale. Academia Română e singura instituție din România care găzduiește o cercetare fundamentală în matematică, fizică, chimie, biologie, o cercetare teoretică de cel mai înalt nivel. Și am vrea ca această cercetare fundamentală care duce mai departe știința, să rămână în continuare în vigoare, să fie finanțată.
Rep: Ce posturi dispar?
Ioan Aurel Pop: Dispar posturi auxiliare, anumite posturi legate de secretariat, directori sau contabili șefi. Vrem să centralizăm un pic calculele, în așa fel încât să meargă mai bine cercetarea, iar posturile auxiliare să poată fi corelate în așa fel cu cercetarea științifică. Academia Română are și venituri proprii, dar lumea crede că avem venituri proprii nu știu câte. Noi avem venituri proprii din care cheltuim pentru întreținerea clădirilor noastre enorm de mulți bani.
Academia are 70 de institute și centre de cercetări în acest moment și am vrea să ne reorganizăm în așa fel încât să rămânem vreo 50 și să funcționăm mult mai bine.
Rep: Câte astfel de posturi dispar?
Ioan Aurel Pop: Nu vă pot spune, că n-am făcut un calcul exact, pentru că ceea ce am făcut noi acum este propunere. Propunerea trebuie să meargă la Guvern. Guvernul trebuie să ia o Hotărâre de Guvern și până acolo e cale lungă. Noi ne-am reorganizat ca să răspundem unor exigențe, când în toată țara s-a transmis anul acesta ideea ca instituțiile bugetare să încerce să se reorganizeze în spirit de economie.
Rep: Ați creionat care institute ar urma să fie coordonate de București, care de Iași, care de Timișoara, care de Cluj?
Ioan Aurel Pop: În linii mari da, dar repet este o propunere. De pildă, un institut de la Craiova va fi în subordinea unui institut de la București, în sensul științific, repet, al coordonării știinfice. Fiecare institut are un consiliu științific și am vrea ca aceste consilii științifice să aibă putere, să poată coordona direcțiile de cercetare din matematică, fizică, chimie, biologie, până în științele sociale și umanioare. De fapt, Academia s-a înființat pentru întărirea identității românești, dar între timp ea funcționează bine prin institutele de cercetări din domeniul științelor exacte, unde rezultatele sunt extraordinar de bune. Și am vrea să încercăm să avem rezultate foarte bune peste tot. De aceea, institutele acestea de care vă spun din Craiova, Târgu Mureș, Sibiu, Rădăuți, Vatra Dornei am vrea ca ele să fie coordonate, repet, numai științific, de către forțe puternice din domeniul științei. Și aceste forțe puternice sunt în cele trei filiale în afara Bucureștiului, Cluj, Iași și Timișoara.
De exemplu, Institutul de Cercetări care se cheamă Bucovina și care el la Rădăuți și care va rămâne neatins, cercetătorii vor continua să-și facă munca, va fi în subordinea Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, adică al filialei Iași a Academiei Române. Sau Institutul de Cercetări Socio-Umane din Târgu Mureș va trebui să-și elaboreze un plan de cercetare împreună cu Institutul de Studii Transilvane din Cluj. Pentru că, repet, Iașiul, Clujul și Timișoara sunt centre academice puternice, unde avem membri ai Academiei din toate domeniile și aceste centre pot coordona mai bine temele de cercetare, activitățile de cercetare și sperăm că și rezultatele, chiar dacă suntem într-o perioadă de austeritate, să fie mai bune.
Rep: Economia pe care vă propuneți să o faceți în ce cuantum este?
Ioan Aurel Pop: Asta nu pot să vă spun în numere exacte, dar știm că ni se promite un buget de austeritate, un buget mai sărac decât a fost anul trecut. Or am vrut să ne pregătim într-un fel pentru asta, ca să putem funcționa. Asta e singura… Dacă ni s-ar fi spus că vom primi un buget mai mare cu 10%, cu 20% decât am primit, am fi continuat să funcționăm. Însă câteodată e bine să ne uităm noi înșine în propria curte și să încercăm o rearanjare a locurilor în așa fel încât să răspundem cerințelor lumii în care trăim.
Rep: Prin această reorganizare, din cele 70 de institute ale Academiei câte rămân cu conducere administrativă?
Ioan Aurel Pop: Administrativ cred că rămân în jur de 50. Restul rămân cu autonomie, dar nu vor mai avea personal care să execute munci auxiliare, pentru că se pot executa aceste munci și prin alte metode, ca să economisim fonduri.
Rep: Aceste 50 care rămân sunt din toată țara?
Ioan Aurel Pop: Da, în continuare sunt din toată țara. Filiala Iași și filiala Cluj au cele mai multe institute în subordine. Filiala Timișoara are mai ales institute de cercetare fundamentală și tehnică, iar filiala București le include pe majoritatea institutelor, în jur de 30-35 rămân în subordinea Bucureștiului, adică a conducerii Academiei Române, în așa fel încât niciuna dintre entitățile astea să nu rămână cumva nesupravegheată, necoordonată. Repet, cercetările trebuie coordonate, cercetătorii sunt liberi să-și facă cercetările, dar e nevoie de o anumită ordine, de o anumită disciplină în aceste structuri, dintr-un motiv foarte simplu: Academia Română funcționează cu un buget din partea statului ca să-și poată plăti și ca să-și poată conduce cercetătorii. Aceasta este regula în acest moment și am vrea ca în continuare statul să sprijine cercetarea fundamentală care se face în cadrul Academiei, diferit de ceea ce face Ministerul Cercetării sau universitățile din România.
Rep: Ce buget vă așteptați să primiți în 2025, față de 2024?
Ioan Aurel Pop: Ar trebui să primim cu 10-20% mai mult. Dacă se reduce cu 10%, atunci vreau să fim pregătiți și să putem funcționa în continuare, deși nu ne-ar conveni o asemenea alternativă.
Vreau să vă spun un lucru: până acum ne-am descurcat, în sensul că la fiecare sfârșit de an, pentru ultimele două – trei luni se făcea o rectificare de buget și la rectificare primeam o sumă de bani ca să putem plăti salariile. Cu restul, cheltuieli și altele, ne descurcam noi cumva din venituri proprii. În anul acesta, nu sunt sigur că vom primi rectificarea. Uitați-vă, suntem la sfârșit octombrie și am îngrijorările mele.
Rep: Deci dumneavoastră aveți acum îngrijorări cu privire la la salariile angajaților din Academie?
Ioan Aurel Pop: Da, pentru că pentru ultimele luni ale anului întotdeauna erau îngrijorări. Dar întotdeauna statul zicea: «stați liniștiți, că facem rectificare de buget. Și cum Academia Română e ordonator principal de credite, dar e unul dintre cei care ne consumă cel mai puțin buget, că așa este, ne vom descurca cu dumneavoastră». Acum n-am primit neapărat asemenea asigurări, probabil și pentru că această campanie electorală îi obligă pe mulți să fie atenți la alegeri, deși instituțiile trebuie să funcționeze dincolo de alegeri.
Rep: Ce mesaj le transmiteți cercetătorilor angajați ai Academiei Române, în acest moment?
Ioan Aurel Pop: Eu le-aș transmite următorul lucru: v-am spus că nu mă pricep la la numere, la date absolute, dar din câte știu la Revoluție aveam vreo 30.000 de cercetători care de bine de rău și aduceau contribuția la dezvoltare a științelor. Acum nu știu câți mai avem, am auzit că vreo 6.000, dintre care 2.000 și un pic sunt în Academia Română. Haideți să facem ceva, domnilor conducători de instituții și conducători de partide și viitori parlamentari și viitor președinți de stat, să facem ceva să întreținem această cercetare! Pentru că fără cercetarea științifică nu se obțin rezultate. Și de ce să așteptăm să ne facă alții descoperirile, să cumpărăm de la alții patente, inovații, invenții? S-o facem noi, că suntem în stare. Avem în România niște institute de cercetări admirabile, cu oameni deosebiți care, firește, trebuie să lucreze, nu să primească bani de pomană. Iar Academia a dovedit de-a lungul timpului, înființată fiind în 1866, că e de partea acestei țări, că ține bine frâiele cercetării în mână și că va contribui în continuare la dezvoltarea României.
Rep: Se pregătește Academia Română de recesiune în 2025?
Ioan Aurel Pop: Păi se pregătește, pentru că se pare că întreaga lume, întreaga țară se pregătesc de așa ceva. Vedeți, avem războaie, unul e chiar la granițele noastre, unul nu e departe de noi, Israelul e aproape o țară europeană și geografic, și spiritual. Și am vrea să vedem pace și liniște, ca să ne putem concentra asupra acestei lumi care e tot mai agitată. Ne pregătim, firește, de recesiune, dar în același timp sperăm ca prin înțelepciune să mergem înainte cu onoare, cu cinste, cu virtuți, cu valori așa cum ne-am obișnuit, ca să putem semăna în sufletele oamenilor speranță și încredere.
Rep: Prin astfel de politici față de cercetare, ce mesaj dă Guvernul, inclusiv tinerilor care vor să devină cercetători sau să se reîntoarcă?
Ioan Aurel Pop: Un guvern sănătos ar trebui să îi sprijine pe tineri, să facă un apel la revenire. Eu tot mai umblu prin străinătate și îi văd pe oameni, unii cu experiență de 5 ani, alții de 10 ani, care trăiesc în Germania, în Franța, Italia, Spania, Anglia și mă întreabă ce să facă, pentru că mulțumirea lor sufletească ar fi alături de părinți, alături de frați, alături de rude și ar veni cu drag în România. Semnale mai înalte trebuie să dăm, mai complete, mai concrete, prin care să-i îndemnăm să vină și să le găsim locuri de muncă aici unde s-au format și unde, repet, unde-i sufletul lor. Pentru că în țara în care s-au născut nu le-o poate lua nimeni din suflet și rămâne în continuare acest loc al nașterii ca o chemare. Chemarea asta trebuie să fie încurajată de autorități, nu să fie ei speriați sau alungați din această țară.
Cred că Guvernul ar trebui să dea semnale ca cercetarea în România să fie în continuare sprijinită, să li se spună acestor oameni și să li se garanteze revenirea locuri de muncă sănătoase, serioase, sigur, ca să dea rezulte, pentru că ei sunt obișnuiți să facă cercetare serioasă. Unde sunt în Occident nu iartă nimeni dacă nu fac ceea ce trebuie. Haideți să o facem în țara noastră, aici unde am avut experiență bună, o avem, trăim într-o democrație. Nu ne împiedică nimeni să fim și generoși buni, pentru că dacă sprijinim cercetarea, educația, sănătatea, vom avea o țară bună, oameni generoși și dacă sprijinim aceste domenii și investițiile se vor putea face cum trebuie.