Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel scrie într-o postare pe pagina de Facebook că orașul natal al lui Nae Ionescu s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare, „prin grija” autorităților locale, Consiliul județean și Primărie. Institutul enumeră o serie de acțiuni de promovare și comemorare a lui Nae Ionescu în spațiul public, cea mai recentă fiind o expoziție in memoriam, organizată la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”.
Reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel susțin într-o postare pe Facebook că autoritățile locale și cele județene din Brăila au inițiat mai multe acțiuni de promovare și comemorare a lui Nae Ionescu, fost filosof, pedagog, politician fascist-antisemit și jurnalist român.
„Brăila, orașul natal al antisemitului Nae Ionescu, prin grija autorităților locale, Consiliul județean și Primărie, s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare. Muzeu memorial, bust în Piața Poligon, comemorări ca și cum în România nu ar exista o legislație pentru interzicerea simbolurilor și organizațiilor legionare”, scriu reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.
Cea mai recentă este o expoziție in memoriam Nae Ionescu, ce s-a desfășurat între 14 și 15 aprilie la Biblioteca Județeană Panait Istrati din Brăila.
„În perioada 14 martie – 15 aprilie 2025, Secția Împrumut Carte pentru Adulți organizează expoziția documentară intitulată “In memoriam Nae Ionescu”, în semn de omagiu adus brăileanului care s-a remarcat ca filosof, logician, profesor, publicist și mentor al tinerei generații interbelice. Filozofia sa a fost numită trăirism, o variantă românească a vitalismului german, incluzând elemente mistice și teologice din tradiția creștin-ortodoxă axată pe preponderența trăirii asupra intelectului.
În perioada comunistă (1945-1989) Nae Ionescu a fost un autor interzis, publicarea cursurilor sale fiind reluată după 1990. Convingerile sale fasciste și relațiile cu cercurile ostile lui Carol al II-lea au făcut să fie arestat și închis în repetate rânduri, având apoi domiciliul forțat în București până la începutul anului 1940, când, la 15 martie, bolnav de inimă fiind, s-a stins din viață în vila sa din Băneasa”, scrie în postarea Bibliotecii Județene.
„Expoziția care cuprinde o serie de cărți despre Nae Ionescu a fost realizată de bibliotecar Silvia Iacob, iar cărțile autorului pot fi împrumutate de la raft, pe baza permisului de bibliotecă”, se mai arată în postare.
Tot pe Facebook se pot vedea și cărțile ce pot fi împrumutate:
Informații de context
În postarea reprezentanților Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, au atașat și o cerere din 3 martie 2025, transmisă către primăria București și primăria Cluj- Napoca pentru a demara proceduri de schimbare a denumirilor unor străzi: Mircea Vulcănescu (București) și Radu Gyr Cluj-Napoca).
„Solicitarea noastră se bazează pe faptul că cele două persoane au fost condamnate petru crime de război în temeiul legii nr. 321/ 1945, iar legislația în vigoare interzice acordarea denumirii stradale după persoane condamnate pentru astfel de fapte”, se menționează în cererea Institutului.
De asemenea se invocă și OUG nr 31/2002, privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război:
- Art 13 alin. (1) – Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau alte locuri publice”.
De precizat, o statuie cu bustul lui Nae Ionescu este amplasată de mulți ani în Piaţa Poligon, într-un parc din Brăila.
De asemenea, în oraș a fost înființat în 2011 Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau, Valeriu Dinu”.
Descrierea lui Nae Ionescu pe site-ul Muzeul Brăilei, unde se găsesc informații despre vizitarea Centrului Memorial: „Nae Ionescu − personalitate controversată în perioada interbelică iar în cea postbelică omis sau penalizat pentru orientarea sa „existenţialist creştină, de natură ortodoxă” − rămâne una dintre cele mai interesante figuri culturale ale perioadei interbelice atât prin modul său original de a fi, catalogat drept extravagant de unii, în realitate de o sinceritate şi o simplitate cuceritoare pe care doar cei ce nu voiau nu o puteau recunoaşte, cât şi prin incisivitatea de temut a luărilor sale de poziţie în diversele chestiuni publice şi mai cu seamă în cele politice”.