BNR: Maxim istoric atins de necorelarea dintre școli-facultăți și cerințele pieței muncii – GRAFIC

3.244 de vizualizări
Indicele de necorelare a calificărilor cu nevoile de pe piața muncii a ajuns în trimestrul al doilea din 2019 la un maximum istoric, anunță Banca Națională a României, în Raportul pe inflație publicat vineri. Documentul arată că acest indicator a atins valoarea de aproape 25 de puncte procentuale, după o creștere continuă în ultimii 5 ani. BNR corelează valoarea indicelui și cu rezultatele studiului PWC conform căruia România a pierdut 6% din PIB în ultimii 2 ani, din cauza nepotrivirii specializărilor produse de sistemul de învățământ cu cele cerute de companii pe piața muncii.

Acest indice a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) folosind datele Eurostat și este, de fapt, o “sumă a modulelor diferențelor înregistrate pe fiecare nivel de instruire între oferta de forță de muncă și cererea de forță de muncă”.

Oferta de forță de muncă este aproximată prin ponderea șomerilor cu un anumit nivel de instruire în total, iar cererea de forță de muncă, prin ponderea persoanelor ocupate cu același nivel de instruire în total.

Indicatorul arată că valoarea atinsă în trimestrul al II-lea 2019, cea de 22,7 puncte procentuale, este cu 5 puncte mai mare față de cea atinsă în anul 2008.

Cu cât e mai mare acest indice, cu atât mai mult sistemul de educație, școlile și universitățile nu pregătesc oameni calificați pentru nevoile pieței, ale companiilor. Cea mai mare necorelare este în domeniul universitar, potrivit datelor BNR. Indicele calculat pentru învățământul superior este de 12,4% – jumătate din valoarea totală.

O altă problemă apare în privința învățământului primar și gimnazial, iar cea mai mică inadecvare pare să aibă loc în învățământul liceal, profesional și postliceal.

Specialiștii BNR susțin că “dificultățile întâmpinate de companii în procesul de recrutare reflectate de indicatorul de necorelare a pregătirii candidaților, care a ajuns în trimestrul II la maximul istoric, sunt confirmate și de studiul PwC European Private Business Survey, realizat în perioada februarie-aprilie 2019 – peste jumătate dintre respondenți consideră că penuria de forță de muncă calificată conduce la pierderi  financiare, iar aproape 70 la sută se confruntă cu lipsa personalului tehnic, respectiv administrativ/de suport”.

Conform calculelor făcute în Raportul PwC European Private Business Survey 2019, România a pierdut 10 miliarde de euro în 2018 și alte 13 miliarde în 2019, suma fiind în creștere cu 29% de la un an la altul. Toate acestea din cauza lipsei personalului calificat și a lipsei de aptitudini a celor care vin din școli sau facultăți. Potrivit aceleiași analize, suma potențial pierdută de România pe seama acestei carențe este de 6,4% din PIB.

FOTO: Imagine de Michal Jarmoluk de la Pixabay

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Doar 12% dintre părinții participanți la un amplu sondaj susțin examenul de admitere la colegiile naționale / Federația părinților propune ca Evaluarea Națională să rămână singura formă de testare pentru admiterea la liceu

Propunerea Ministerului Educației ca admiterea la Colegiile naționale să fie organizată de acestea inclusiv prin examen este susținută de doar 12% dintre zecile de mii de părinți care au participat…
Vezi articolul

“Școala și viața nu pot fi două realități diferite” – profesorii Mihaela Nicolae și Bogdan Rațiu, despre noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021

Opinie semnată de profesorii de Limba și literatura română Mihaela Nicolae de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Buzău și Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș,…
Vezi articolul

Tudorel Toader îndreaptă Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” spre Rusia. Analist de politică externă: ”O deschidere nepotrivită de transfer către o zonă care nu transmite valorile pe care le împărtășim”

În ultima perioadă, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a anunțat demararea mai multor proiecte de colaborare cu instituții academice din Rusia sau din zone aflate sub influență rusofonă. Insistența…
Vezi articolul