Cele mai mari probleme de echitate sunt la sat, iar cei mai defavorizați educațional sunt copiii pe care sistemul i-a adus în situația învățământului simultan, unde elevii de clase diferite sunt comasați la un loc. Deși programa de clasa a VI-a nu are nimic de-a face cu cea de clasa a VII-a, mentalitatea legiuitorilor pare să fi fost: „s-or descurca și ei și profesorii cumva”. Sunt copiii uitați de sistem fiindcă legislația educației lucrează efectiv împotriva lor, marginalizându-i, în loc să le permită școlilor care nu îndeplinesc minimul necesar de elevi per clasă să găsească soluții la nivel local.
Oana Mădălina Bocoș predă de 8 ani limba română și limba franceză în învățământul simultan. A predat și în mediul rural și în cel urban, iar preponderența claselor simultane se vede cel mai bine în mediul rural, a povestit profesoara într-un interviu pentru Edupedu.ro. „Facem 4 ore voluntariat pe săptămână pentru a scăpa de educația simultană”, a spus aceasta, explicând cum a reușit, prin propriul efort, ca măcar disciplinele de examen, matematica și limba română, să le fie predate separat copiilor mai mici de clasa a VIII-a. La clasa a VIII-a legea prevede deja ca aceste discipline să fie făcute cu fiecare clasă în parte, indiferent de numărul de elevi din ele.
- Învățământ simultan înseamnă că într-o clasă sunt elevi din mai mulți ani de studiu, în același timp, la aceeași disciplină, cu același profesor. Acesta din urmă predă elevilor dintr-un an, după care le dă acestora de lucru și le predă celor din celălalt an. Asta dacă sunt doar elevi din doi ani de studiu, pentru că în învățământul primar, de exemplu, pot fi și 5 ani de studiu la un loc.
De vină sunt „demografia în scădere și faptul că inspectoratele le permit școlilor de la oraș să aibă efective de peste 30 de elevi, în timp ce o clasă paralelă din mediul rural are efectiv 8-9 elevi. Acel elev care ar completa clasa ca să poată funcționa cu minimul de 10 elevi, cât cere legea, se duce la oraș, unde este al 32-lea copil dintr-o clasă”, a explicat Bocoș, care predă în prezent la clasele a VI-a și a VII-a, învățământ simultan, la Școala Gimnazială Traian Gărduș din Luncani, județul Cluj.
„Nu reușim să parcurgem mai mult de 50% din programă”
Clasa la care predă are 7 elevi în clasa a VII-a și 10 elevi într-a VI-a. Cum se desfășoară, totuși, o astfel de oră? „Din păcate, este peste puterile noastre să parcurgem toată programa, deci nu ai timp fizic și elevii aceștia au clar șansa înjumătățită pentru că nu ai cum să parcurgi conținutul pe care-l faci cu o clasă individuală. Noi încercăm și ne străduim să facem activități prin care să-i atragem și să-i captăm, dar clar că nu reușim să parcurgem mai mult de 50% din programă”, a explicat profesoara.
„În pandemie, a scăzut puterea de concentrare a elevilor”
Peste toată problema aceasta s-a așezat și pandemia care a venit la pachet cu lacune de învățare care îi afectează în special pe copiii defavorizați, care de cele mai multe ori nu au avut acces la școala online și, deci, au rămas și mai în urmă.
„În ultimii aproape doi ani a scăzut puterea de concentrare a elevilor, nu reușesc singuri să își transpună ceea ce au de făcut, sunt obișnuiți să li se livreze informația, să o ia ca atare. Unii care au memorie reușesc să memoreze, însă restul nu mai pot să facă analogii, notele au scăzut cu 20% la nivel de școală. Problema cea mai mare este capacitatea lor de concentrare și faptul că nu reușesc să asocieze ceea ce învață cu ceea ce știu, cu un conținut diferit de la o altă materie. Din fericire, noi avem aceste ore remediale cu Fundația Nouă de Pasă prin care avem afterschool și facem ore de română și matematică tocmai pentru a reuși să-i aducem cât de cât la nivelul colegilor lor”, a povestit Bocoș.
La orele remediale de la afterschool elevii au curajul să răspundă, să iasă la tablă
Întrebată dacă a observat o îmbunătățire a nivelului educațional în urma acestor ore remediale, Bocoș a răspuns „Da, foarte mare. În plus, acest program este ca o educație nonformală, iar ei au curajul să răspundă chiar dacă greșesc. Ne-au zis că aici pot să ridice mâna să iasă la tablă pentru că nu primesc note și sunt încurajați din nou. Presiunea este mai mică. Le crește foarte mult stima de sine și reușesc să rezolve exercițiile individual”, a explicat Bocoș. Orele remediale se țin o dată pe săptămână.
De asemenea, profesoara a reușit, din inițiativă proprie, împreună cu o colegă, să ocolească învățământul simultan, cel puțin pentru materiile de examen. „Am aranjat orarul, împreună cu colega de matematică, astfel încât româna și matematica să o facem individual, facem 4 ore voluntariat pe săptămână pentru a scăpa de educația simultană, pentru că ne este efectiv imposibil și deja am văzut cum scad rezultatele. Practic, am stabilit ca, în orar, când are română clasa a VI-a, clasa a VII-a să aibă matematică și noi intrăm la oră pe rând”, a mai explicat profesoara.
Șansele elevilor din învățământul simultan, la Evaluarea Națională, sunt din start înjumătățite
Limba franceză, însă, o predă în sistemul simultan. „Le predai elevilor de la o clasă apoi le dai de lucru individual și, cât lucrează ei, le predai celorlalți, apoi le dai și lor de lucru individual și tot așa. Este clar că nu ai cum să parcurgi toată materia în felul acesta. Rezultatul este că șansele lor la Evaluarea Națională sunt din start înjumătățite, iar la Bacalaureat iarăși se va vedea. Ei vin din clasele primare cu lacune, cu greșeli de ortografie colosale. Îi înțeleg și pe colegii de la primar care predau simultan, cum să comasezi clasa I cu a II-a…?”.
Peste toate problemele acestea din sistemul de educație, copiii care se află în situația aceasta se întorc acasă în medii foarte defavorizate. Întrebată care sunt cauzele abandonului școlar în școala în care predă, profesoara a răspuns „dezinteresul părinților, pentru ei nu primează educația copiilor, și mai avem situația unei fete care este înscrisă în catalog la clasa a VII-a, ar fi trebuit să fie a VIII-a, dar este proaspăt mămică de două luni…”.
Mai sunt situațiile anturajelor toxice în care unii dintre ei ajung în adolescență. „Au modele negative în jur”, a explicat Bocoș.
De ce a ajuns statul român la un astfel de compromis lăsând învățământul simultan să existe atâția ani? „Sincer, eu cred că ține de costuri, ca să le diminueze”, este de părere profesoara. „Altfel nu-mi explic de ce poate funcționa o clasă cu 10 elevi, dar una cu 9 elevi nu poate funcționa. Ei țin cont de costurile materiale, nu de educația copiilor”, a mai spus Bocoș.
Nu există pregătire pentru profesorii care ajung să predea în învățământul simultan. „E un fel de autoformare”
Mai mult decât atât, acest sistem nu a avut și o pregătire a profesorilor pentru predarea simultană, efectiv au fost lăsați să se descurce cum pot. „Pur și simplu m-am trezit acolo și era un haos… făceam un exercițiu cu un colectiv dintr-o clasă, cei mari mă întrebau ceva, dar cei mici nu înțelegeau… te formezi pe parcurs, mai întrebi colegii… e un fel de autoformare”, a explicat Bocoș.
„Învățământul simultan ar trebui desființat”
Există o singură soluție din punctul ei de vedere – desființarea învățământului simultan și orele remediale, care i-ar mai putea salva, doar că „este foarte greu să faci un program remedial, mai ales în mediul rural, pentru că elevii nu au cu ce ajunge acasă, fac naveta din sate diferite, nu există nici bunăvoință din partea unor primării. De multe ori i-am dus eu cu mașina după terminarea orelor”. Pe scurt, pentru un afterschool cu ore remediale este nevoie de bani.
„Nu poți să ții un elev la școală, peste program 2-3 ore fără să-i oferi o masă caldă, transport, un material după care să învețe. Noi, profesorii, mai achiziționăm din fonduri personale cât putem să acoperim, dar nu este destul. Fără acest ajutor extern, școala ar fi într-o cădere în prăpastie, îi neglijează în continuare pe acești elevi. Nu înțeleg de ce nu se poate face un compromis pentru ei. Ar fi indicat să se mai lase din rigorile impuse și să ne putem apleca asupra nevoilor individuale”, a spus profesoara.
Întrebată cum privește acest tip de învățământ astăzi, raportat la rezultatele școlare ale elevilor, ea spune că acestea sunt slabe în comparație cu elevii care au șansa să fie într-o clasă independentă. „Rezultatele lor în scădere cu 50%, în egală măsură cu mediul în care învață”, a estimat profesoara.
Din experiența ei de la firul ierbii, Bocoș le transmite autorităților că „învățământul simultan ar trebui desființat și, eventual, dacă respectiva comunitate nu are suficienți copii să-i înscrie într-o clasă, să îi afilieze unei alte școli decât să le înjumătățească șansele. Se mai poate să se facă o excepție pentru ei, fiindcă de la cinci elevi în sus poți lucra ca o clasă. Din păcate, acum totul se reduce la costuri materiale, ei nu se gândesc la calitatea educației pe care o primesc copiii în astfel de condiții”, a mai spus Oana Bocoș.
”Învățământul simultan este o nenorocire, (…) învățământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a declarat și ministrul Educației Sorin Cîmpeanu la începutul acestui an.
În tot sistemul de Educație, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învață simultan, în anul școlar 2021-2022, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.
Mai exact, sunt 7.832 de clase cu elevi ce învață simultan în școlile din România, din care peste 7.200 în sate. Media este de 14 elevi pe o clasă de învățământ simultan, arată datele oficiale.
Sunt aproximativ 7.400 de cadre didactice care predau simultan la clasele primare și circa 2.400 de profesori, la clasele gimnaziale, potrivit datelor Ministerului Educației furnizate la solicitarea Edupedu.ro.
_________________
Școala Gimnazială „Traian Gărduș”, Luncani – Luna, din județul Cluj, face parte din programul Nouă ne pasă, al Fundației Nouă ne pasă, pentru prevenirea abandonului școlar. Acest program înseamnă implementarea de centre de tip afterschool în școli din zone rurale pentru copiii care au nevoie de sprijin la învățătură. Profesorii fac aici ore de recuperare a materiei, astfel încât interesul copiilor pentru continuarea studiilor să rămână viu.