Birocratizarea educației: Peste 20 de instituții, comisii, consilii, centre naționale vor fi înființate prin proiectul legii învățământului preuniversitar lansat de Ligia Deca

9.795 de vizualizări
Foto: Freepik.com
Peste 20 de instituții, comisii, consilii, direcții, centre naționale, corpuri pentru profesori, birouri teritoriale vor fi înființate și reorganizate prin proiectul Legii învățământului preuniversitar publicat de ministrul Ligia Deca. Modul de organizare și funcționare al acestora va fi stabilit prin ordine de ministru și hotărâri de Guvern, emise după intrarea în vigoare a legii. De remarcat că ministrul Deca a eliminat prevederea privind numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP în proiectul legii asumat public, față de draftul acestuia: „300 de posturi distribuite inclusiv la nivel teritorial” ar fi urmat să existe în ARACIIP, după cum prevedea proiectul de lege inițial, obținut pe surse de Edupedu.ro. 
  • Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, a atras atenția că „banii puțini ai educației se vor duce, în mare măsură, nu către elev și profesor, ci către un aparat birocratic hipertrofiat. Vom avea tot mai puțini elevi și tot mai mulți birocrați care își vor lua lefurile pe spinarea lor”, într-o analiză publicată pe Edupedu.ro. „Propunerea legislativă creează un păienjeniș instituțional, mai mult decât baroc, gongoric”, a scris Mircea Miclea.

Unele instituții existente sunt redenumite. De exemplu, Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar (ARACIIP) apare prin reorganizarea și desfiinţarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) și va avea atribuții sporite, inclusiv de inspecţie şcolară generală și inspecţie tematică. 

Activitățile de inspecție vor fi preluate de la inspectoratele şcolare, care se desființează. În locul lor apar direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, înființate prin reorganizarea inspectoratelor școlare.

Astfel, potrivit proiectului de Lege pentru învățământul preuniversitar publicat de Ligia Deca, Ministerul Educaţiei va înfiinţa: 

  1. Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin desființarea și reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Municipiului Bucureşti. În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică, cu respectarea condițiilor prevăzute de legislația în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
  2. Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, ARACIIP, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar ARACIP, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare, potrivit art. 112.
    • „ARACIIP va dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia Generală de Inspecţie Şcolară, Direcţia Generală de Asigurare a Calităţii şi servicii/birouri/compartimente iar, în teritoriu, îşi exercită atribuţiile prin birourile teritoriale, BT – ARACIIP.
    • Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor teritoriale ARACIIP, numite în continuare BT-ARACIIP se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei”. 
    • A fost scoasă prevederea privind numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP: „300 de posturi distribuite inclusiv la nivel teritorial”, existentă în varianta anterioară, obținută pe surse de Edupedu.ro. 
  3. Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, denumită în continuare UESMATD, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu finanţare de la bugetul de stat şi din venituri proprii, potrivit Art. 127. „UESMATD va avea responsabilităţi în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, digitalizarea proceselor şi asistenţă în furnizarea de soluţii pentru probleme informatice la nivel hardware şi software, conform legislaţiei în vigoare”. 
  4. Sistemul Integrat de Management al Școlarității, un ansamblu de resurse informatice, de comunicații și de securitate cibernetică, bazat pe tehnologia „cloud computing”, interconectat la nivel de servicii cu „clouduri” publice și/sau private. Înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Integrat de Management al Școlarității se stabilește prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, adoptată în 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    • Catalogul electronic face parte din Sistemul Integrat de Management al Școlarității. Înființarea, organizarea, funcționarea, planul de migrare și interconectare, precum și calendarul operaționalizării catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educației în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
    • În termen de 36 de luni de la adoptarea legii, portofoliul educațional va fi realizat și în format digital integrat, ca parte a sistemului integrat de management al școlarității, administrat de Ministerul Educației prin intermediul UESMATD, potrivit Art. 128.
  5. Corpul Naţional al Profesorilor pentru „Şcoala din spital”, constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei, potrivit Art. 70. „Şcolile din spital sunt unităţi de învăţământ preuniversitar şi fac parte din sistemul naţional de învăţământ. Procesul de învăţământ din cadrul acestora poate fi desfăşurat de personal didactic de predare care face parte din Corpul Naţional al Profesorilor pentru Şcoala din Spital”, potrivit proiectului de lege Deca.
  6. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare cu gradul didactic II şi cu experienţă în activitatea didactică de cel puţin 5 ani. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică funcţionează pe lângă CNFDCD.
  7. Corpul de experți externi pentru monitorizare și control, la nivelul Ministerului Educației denumit în continuare CEMC, cu atribuții și prerogative prevăzute prin regulament propriu de organizare și funcționare, aprobat prin ordin al ministrului educației. Din CEMC face parte personal didactic cu competențe specifice în monitorizare și control, selectat și numit prin ordin al ministrului educației, în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare.
  8. Corpul Managerilor Educaționali, format din mentorii pentru management educațional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației, care are ca scop dezvoltarea politicilor publice din educație, derularea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și asigură monitorizarea, evaluarea și respectarea principiilor etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecție și funcționarea Corpului Managerilor Educaționali se aprobă prin ordin al ministrului educației.
  9. Consilii de coordonare a zonelor prioritare de educaţie formate din reprezentanţi ai Consiliilor judeţene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, Direcţiilor Judeţene de Statistică, autorităţilor judeţene şi locale cu responsabilităţi în domeniul social; organizaţiilor nonguvernamentale sau ai altor organizaţii, asociaţii şi instituţii din societatea civilă, cu roluri şi interese în plan educaţional, potrivit art Art. 75. Ministerul Educaţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, va adopta prin ordin metodologia privind organizarea, funcţionarea şi rolurile consiliilor de coordonare a zonelor prioritare de educaţie.
  10. Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar, la nivelul fiecărui judeţ/al municipiului Bucureşti, structură consultativă cu atribuţii în sprijinirea activităţii de administrare şi dezvoltare a reţelei şcolare, de monitorizare a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine educaţia, respectiv de a furniza resursele necesare.

„Consiliul consultativ avizează Raportul privind Starea învăţământului, elaborat de DJIP/DMBIP şi este format din 5 membri, după cum urmează: un reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului teritorial al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului judeţean/consiliului general al municipiului Bucureşti”.

Centre Naționale:
  1. Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, denumit în continuare CNRID, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat cu scopul de a oferi programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească în străinătate. Sediul, structura organizatorică și regulamentul de funcționare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
  2. Centrul Naţional pentru Excelenţă, organism de specialitate al Ministerului Educaţiei, fără personalitate juridică, cu rol de organizare şi coordonare metodologică, monitorizare şi evaluare.
    • „Va elaborara strategiille de identificare şi de selecţie a elevilor capabili de performanţe înalte, în vederea constituirii unor grupe de excelenţă pe discipline, arii curriculare sau domenii ştiinţifice, artistice şi tehnice”.
    • CNE va sprijini centrele de excelenţă înființate în fiecare județ și în municipiul București, prin ordinul 956/2020. Acestea funcționează în prezent ca unități conexe ale Ministerului Educației, fiind coordonate metodologic de către inspectoratele școlare județene/ISMB.
  3. Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, CNFDCD, instituţie publică de interes naţional, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii, potrivit art. 113.
    • Printre rolurile noii instituții se numără: identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale; furnizarea de formări şi consilierea unităţilor de învăţământ, prin structurile teritoriale, pentru îndeplinirea recomandărilor ARACIIP după finalizarea inspecţiilor generale sau tematice.
    • „Activităţile se realizează prin Centrele pentru Cariera Didactică, CCD, instituţii la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, cu personalitate juridică, subordonate CNFDCD, constituite prin reorganizarea Caselor Corpului Didactic şi preluarea activităţilor şi structurilor acestor instituţii, prin ordin al ministrului educaţiei”. 
    • Regulamentul privind organizarea și funcționarea CNFDCD, inclusiv a structurilor subordonate acestuia, se aprobă prin ordin al ministrului educației în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
  4. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare (CNCE), cu sediul principal în municipiul Bucureşti, str. General Berthelot nr. 26, sectorul 1 şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 37, sectorul 1, instituţii publice de interes naţional, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează, potrivit Art. 116.
    • „Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare are ca atribuţii principale coordonarea elaborării şi revizuirii curriculumului naţional, precum şi a sistemului naţional de evaluare şi examinare în învăţământul preuniversitar.
    • „Ministerul Educaţiei, prin Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, va asigura cadrul legal pentru standardizarea evaluării precum şi întregul proces de realizare şi implementare a standardizării evaluărilor şi examenelor naţionale”.
  5. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, prin reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Coordonează principiile politicii educaţionale şi strategiile de dezvoltare a formării profesionale iniţiale prin reţeaua de unităţi şcolare a învăţământului profesional şi tehnic, precum şi principiile de corelare a pregătirii profesionale şi de specialitate din învăţământul preuniversitar şi universitar.
  6. Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat şi din venituri proprii.
    • „În cadrul CNEI funcţionează Departamentul de Cercetare în Educaţie Incluzivă şi Specială .
    • CNEI va avea ca atribuţii susţinerea Ministerului Educaţiei în elaborarea strategiilor privind asigurarea educaţiei incluzive pentru toţii copiii, alături de alţi factori interesaţi și coordonarea metodologică a activităţii CJRAE/CMBRAE”.
Comisii:
  1. Comisia Națională pentru Inspecție Școlară, la nivelul ARACIIP, denumită în continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică și deontologie de către personalul didactic de predare și personalul de conducere, de îndrumare și control de la nivelul sistemului național de învățământ. CNIS funcționează în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
  2. Comisia Națională pentru Desegregare Școlară, denumită în continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educației, elaborează și coordonează implementarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară în unitățile de învățământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri strategice și activități destinate prevenirii și eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învățământ preuniversitar. Regulamentul de organizare și funcționare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educației, potrivit Art. 77.
  3. Comisia pentru Tranziția către Învățământul Dual. Pentru sprijinirea și asigurarea tranziției către învățământul tehnologic în sistem dual a unităților de tehnologic în coordonarea CNITTD se înființează Comisia pentru Tranziția către Învățământul Dual a cărei metodologie de organizare și funcționare este aprobată prin ordin al ministrului educației în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
  4. Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității, denumită în continuare CEAC, care se constituie prin decizia directorului, în baza hotărârii consiliului profesoral. Comisia colaborează cu ARACIIP, cu biroul județean pentru Inspecție Școlară și Asigurare a Calității, cu consiliul de administrație și cu consiliul profesoral al unității de învățământ. Comisia va funcționa în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educației. 
  5. Comisia pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică denumită în continuare CFDCD, care se constituie prin decizia directorului, în baza hotărârii consiliului profesoral. Comisia pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică identifică nevoile de formare continuă ale personalului didactic, programele și proiectele destinate formării continue a personalului didactic și monitorizează evoluția în carieră a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe și proiecte de formare continuă.
Programe naționale:
  1. Programul Naţional „O carte pentru fiecare” în vederea creşterii interesului elevilor pentru lectură, finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
  2. Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională al elevilor. Implementarea Programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFDCD (Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică), potrivit Art. 102
  3. Programul Național „Vouchere culturale pentru elevi” în vederea promovării culturii naționale și universale în rândul comunității școlare. Prin Programul Național „Vouchere culturale pentru elevi”, deținătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziția beneficiarului pentru servicii și evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Culturii.
  4. Programul Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar și a ratei de părăsire timpurie a școlii, în loc de Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. Pilonii principali ai Programului Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare. 
  5. Programul Național Integrat „Masă Sănătoasă”, denumit în continuare PNIMS, pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor ca parte a Programului Național Integrat de Reducere a Abandonului Școlar. PNIMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Hotărârea de Guvern de instituire a PNIMS se adoptă în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Citește și:
Mircea Miclea: O scurtă analiză a legilor emanate
Înființarea a 17 programe și centre naționale, corpuri pentru profesori, consilii și agenții, prevăzută de proiectul legii Educației pentru învățământ preuniversitar propus de Ligia Deca – surse

5 comments
  1. Și ministresa asta mai pune o cărămidă la distrugerea invățământului…
    Au ajuns nepricepuții să conducă țara! Halal politicieni!

  2. In loc sa micsoreze aparatul ca si asa e stufos ca dracu si inutil…o pierdere de bani enorma…mai bine ar tripla salariile profesorilor si fac ei munca, cum o fac de altfel si acum , dar neplătită…isi angajează rudele pe posturile noi înființate… Doamne ferește! Cand vom scăpa si noi de nenorocitii astia de 30 de ani incoa?

  3. Aceeași Mărie, cu altă… pălărie! Nu mai este Inspectorat ci Direcție județeană! Se redistribuie funcționarii, păstrându-și funcțiile “călduțe”, iar cadrele didactice trebuie să aibă în continuare spor la… hârtii și cât mai multe responsabilități pe lângă predarea materiei, fixare și evaluare!

  4. Bună ziua ,
    Prea multe schimbări în hârtii, prea puține în realitate! Totul există pe hârtii și pe internet.
    Cu supărare vă spun că învățământul, la momentul acesta este foarte debusolat, la două zile apar modificări la modificări în care elevul este neglijat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: Cercetarea nu poate fi o anexă a digitalizării. Este important ca la educație reforma să înceapă cu învățământul superior, care formează inclusiv profesorii din preuniversitar, altfel tratăm efectul nu cauza

Motorul modernizării României “a fost spart de negocierile și contextul politic în două ‘motorașe’ mai firave”, prin despărțirea în ministere distincte a Educației și a Cercetării, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai…
Vezi articolul
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord

Mircea Miclea: Cultura pupatului inelului, a oportunismului nu va produce un viitor mai bun în universități. Să trecem la o cultură a curajului / Universitățile tehnice să facă presiune pe SRI, SIE, Ministerul de Externe să faciliteze acordarea de vize studenților din alte părți ale lumii pentru ca să permită internaționalizarea învățământului

Învățământul academic din România are nevoie de profesori care să iasă din cultura complianței, „a pupatului inelului, a supunerii, a oportunismului” și să treacă la cultura curajului de a lua…
Vezi articolul