Până pe 7 februarie, inspectoratele școlare au de transmis Ministerului Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2025 – 2026 separat, atât pentru școlile de stat, cât și pentru cele particulare, potrivit unui proiect pus în consultare publică de Ministerul Educației. Concret, inspectoratele trebuie să facă planurile, să le printeze, apoi să le scaneze și să le trimită pe e-mail.
Este vorba despre proiectul de metodologie privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2025 – 2026.
Metodologia pentru fundamentarea cifrei de școlarizare este un document fundamental și cuprinde regulile după care școlile înființează sau desființează clasele pentru viitorul an școlar. Aici este stabilit de către organizatorul sistemului de învățământ, adică Ministerul Educației, prin act normativ terțiar, felul precis în care se aplică legea educației și hotărârile de guvern care grevează acest domeniu atunci când sunt stabilite câte clase are fiecare școală, fiecare profil, specializare și filieră și câți elevi sunt în fiecare dintre aceste clase.
Planurile de școlarizare sunt documente stufoase, laborioase, care cuprind numărul de elevi/copii și fiecare grupă/clasă pentru fiecare școală și grădiniță din România. Sunt peste 18.000 de școli și structuri în aceste planuri.
Art. 23. – „(1) Inspectoratul școlar transmite la Ministerul Educației proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 separat, atât pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cât și pentru unitățile de învățământ particular, în format electronic scanat, până la data de 7 februarie 2025”, se arată în proiect.
De menționat este că adresa de înaintare a planului de școlarizare va avea următorul conținut: „Prezentul proiect al planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului școlar de către Ministerul Educației. Inspectoratul școlar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.”
Art. 23 -„(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de școlarizare întocmită de către inspectoratele școlare și transmisă la Ministerul Educației are următorul conținut: “Prezentul proiect al planului de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului școlar de către Ministerul Educației. Inspectoratul școlar a dispus toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat, în conformitate cu prevederile legale.”
Solicitările școlilor cu elevi care învață în limba maternă vor fi centralizate de către inspectoratele școlare și le vor transmite semnate și ștampilate la Ministerul Educației.
Art. 9. – „(1) Inspectoratele școlare centralizează solicitările unităților de învățământ care organizează formațiuni de studiu, aflate sub incidența prevederilor art. 8 alin. (1) sau (2), și le transmit, semnate și ștampilate, la Ministerul Educației, conform precizărilor transmise de către direcția de resort.”
Proiect – Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari/preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular pentru anul școlar 2025 – 2026
Sorin Hagiu, directorul Şcolii Gimnaziale Giarmata din județul Timiș, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „reducerea birocrației a fost înțeleasă de către unii prin eliminarea dosarului cu șină”. Acesta a spus că „hârtiile din interiorul dosarului cu șină au rămas aceleași” și „eu nu mai cer acum hârtii în dosar cu șină, le cer într-o folie de plastic”.
Directorul a mai precizat că a încercat să digitalizeze școala, dar „relația cu inspectoratul și cu ministerul nu poate rămâne la nivelul acesta digital”. Sorin Hagiu a povestit că este nevoit să printeze hârtii, să le scaneze și să le pună ștampila.
Informații de context
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „e foarte greu să fii director într-o școală de top”. „Birocrația ne omoară, sunt foarte multe activități care nu țin neapărat de actul educațional: rapoarte, statistici, adrese, comunicări, răspunsuri, petiții”, a precizat aceasta.
Profesoara Florina Rogalski este de părere că „foarte mulți oameni din inspectorate și din Ministerul Educației creează această birocrație, ca să-și justifice locurile lor acolo”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „nu o să putem renunța de tot la documente într-o școală”, „este iluzoriu”.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a spus, referitor la activitatea profesorilor, că „nu mai contează cât de bun ești în fața elevilor, contează cât de multe hârtii poți să aduni pentru a obține ceva în plus la salariu”.
Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (FSE-SH) lansează un apel puternic privind debirocratizarea meseriei de profesor. „Categoric vom face tot ceea ce depinde de noi și le transmitem colegilor noștri că vom susține ca și federații sindicale din învățământul preuniversitar ca actul educațional să fie debirocratizat”, a spus Marius Nistor miercuri, la Prima News.
Profesorii nu sunt nici juriști, nici avocați, dar trebuie să semneze pentru dosare de burse și tichete sociale, lucruri la care nici nu se gândeau când s-au hotărât să lucreze în școală – este apelul unui profesor la autorități să debirocratizeze munca cadrelor didactice.
O directoare de școală a trimis adresa redactie@edupedu.ro o propunere ce vizează „nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii”.
„Ceea ce se vede foarte clar, din punctul meu de vedere, este nevoia unui post în plus in cadrul direcțiunii. Se pare ca acest Minister, care trimite aceste directive, are nevoie sa realizeze că un post în plus (= niște bani în plus alocați către educație…) ar ajuta procesul de predare și implicit întreg procesul educațional. O funcție intermediară între director, secretară și profesori, o funcție care să nu fie făcută de profesori în plus, deoarece secretarele sunt deja peste cap de hârtii”, se arată în propunerea cadrului didactic.
Amintim apelul lansat la începutul anului școlar de către cercetătoarea Thea Ionescu, coordonatoarea grupului Cogniţie Ancorată din Laboratorul de Psihologia Dezvoltării al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă, să facă întruna tabele și să predea pasionat”, a declarat aceasta, într-un amplu interviu acordat Edupedu.ro despre modul în care învață copiii și condițiile de lucru ale profesorilor de astăzi.
- Vom publica articole detaliate cu toate tipurile de hârtii și documente care încarcă nefiresc și nepermis activitatea cadrului didactic. Facem un apel către cadrele didactice să ne scrie pe adresa redactie@edupedu.ro și în comentarii, mai jos, care sunt documentele și procedurile pe care le consideră inutile și fără de care ar funcționa mult mai bine ca profesori.