Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila susține într-o postare pe Facebook că „niciodată instituția nu a făcut apologia unor mişcări extremiste, rasiste sau xenofobe. (…) Au fost prezentate documente tipărite care nu au absolut nicio legătură cu propaganda mişcării legionare, având strict valoare documentară”. Mesajul vine ca reacție după ce Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a susținut recent că Brăila, orașul natal al lui Nae Ionescu, s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul Mișcării legionare, „prin grija” autorităților locale, Consiliul județean și Primărie. Cea mai recentă acțiune de promovare fiind o expoziție in memoriam, organizată la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”.
- Profesorul de istorie, Mihai Manea a scris despre cazul lui Nae Ionescu, ideolog al Mișcării Legionare, care a fost demis și din funcția universitară
Biblioteca Județeană Panait Istrati din Brăila spune că „instituția niciodată nu a făcut apologia unor mişcări extremiste, rasiste sau xenofobe” și că „a preluat exclusiv elementul de valoare literar, documentar, artistic sau ştiințific din operele autorilor pe care îi prezentăm”.
Instituția face aceste precizări în urma reacției Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” care a avertizat că Brăila s-a transformat într-un adevărat loc de cult memorial pentru ideologul mișcării legionare, „prin grija” autorităților locale, Consiliul județean și Primărie. „Muzeu memorial, bust în Piața Poligon, comemorări ca și cum în România nu ar exista o legislație pentru interzicerea simbolurilor și organizațiilor legionare”, scriu reprezentanții Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel.
Cea mai recentă este o expoziție in memoriam Nae Ionescu, ce s-a desfășurat între 14 și 15 aprilie la Biblioteca Județeană Panait Istrati din Brăila.
„Niciodată instituția noastră nu a făcut apologia unor mişcări extremiste, rasiste sau xenofobe. Am preluat exclusiv elementul de valoare literar, documentar, artistic sau ştiințific din operele autorilor pe care îi prezentăm sau comemorăm, neimplicând factorul politic, dacă acesta a existat în operele respective. Mai mult decât atât, la Editura Proilavia a Bibliotecii Județene, din banii administrației publice, a fost publicată lucrarea,,Monografia comunității evreilor din Brăila”, a scriitorului Ioan Munteanu, însumând 387 de pagini, în anul 2024 și lansată pe 11 ianuarie 2025″, se menționează în răspunsul Bibliotecii Județene.
Biblioteca Județeană face referiri și la statuia lui Nae Ionescu amplasată în oraș.
„Statuia lui Nae Ionescu se află în acelaşi loc din anul 1990, fiind amplasată la 100 de ani
de la naşterea acestuia. Nu au fost niciodată adunări legionare sau antisemite la bustul lui Nae Ionescu şi cu atât mai puțin afişarea unor simboluri interzise de lege și de aceea remarca de „cult memorial” ni se pare total exagerată. (…)
Revenind la Expoziția documentară Nae Ionescu, ținem să precizăm că sunt prezentate
documente tipărite care nu au absolut nicio legătură cu propaganda mişcării legionare, având strict valoare documentară, cum ar fi,,Problema mântuirii în Faust al lui Goethe”, „Tratat de metafizică”, ,„Jurnalul Elenei Margareta Ionescu”, ,„Nae Ionescu și discipolii săi în arhivele Securității”, biografiile scrise de Dora Mezdrea şi Tatiana Niculescu sau,,Corespondența de dragoste”.
Menționăm că Academia Română a publicat la Fundația Națională pentru Ştiințe şi Artă
Operele lui Nae Ionescu, în trei volume, iar la Editura Muzeului Național a Literaturii Române s-a reluat publicarea operelor complete ale lui Nae Ionescu ajungând la volumul XVII în 2021 şi menționează următoarele:
,„Astfel, în istoria modernă a României, Nae Ionescu este cel dintâi gânditor care afirmă şi
demonstrează existenţa unui fond autohton, pe baza căruia se poate face reconstrucţia culturii şi civilizației române moderne. În cadrul acestuia, ortodoxia joacă, pentru prima oară în istoria noastră modernă, rolul pe care n-ar fi trebuit să-l piardă niciodată: acela de element fundamental al identității româneşti, alături de latinitate”, scrie în răspunsul Bibliotecii către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel.
Răspunsul integral, publicat pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene Panait Istrati din Brăila:
