Bibliotecă digitală cu 2.500 de lecții, lansată la Chișinău la o lună de la închiderea școlilor / În România, 11 miniștri au ignorat Legea care prevede de 9 ani că Ministerul are obligația să facă o Bibliotecă școlară virtuală

Aproximativ 2.500 de lecții video pentru elevii claselor I-XII, alături de materiale didactice pentru toate disciplinele, precum și de un scurt ghid psiho-pedagogic pentru părinți se află în Bibliotecă digitală pe care Primăria Chișinău și Ministerul Educației din Moldova au lansat-o la doar o lună de la închiderea tuturor școlilor. Oricine poate accesa foarte simplu, fără să fie nevoit să-și facă cont, conținutul educațional lansat cu următorul scop: să susțină învățarea la distanță. Ce se întâmplă, între timp, în România, și cine sunt cei 11 miniștri care au ignorat o atribuție oficială prevăzută în Legea educației? Vedeți în articol.

Republica Moldova a închis toate școlile pe 11 martie 2020, în aceeași zi cu România. Atât autoritățile de la Chișinău, cât și cele de la București au îndemnat ca școala să continue la distanță. Pe 20 aprilie 2020, autoritățile din Republica Moldova au lansat pentru propriii elevi, profesori și părinți biblioteca digitală educatieonline.md, cu lecții filmate cu peste 300 de profesori.

Obiectivul declarat al proiectului lansat în Republica Moldova? “Scopul proiectului este de a asigura accesul liber și neîngrădit la lecții produse de cei mai buni profesori din mun. Chișinău, create pentru toți elevii după un standard înalt al calității”, se arată în cadrul platformei.

Accesează mai jos lecțiile filmate din Republica Moldova, grupate pe fiecare clasă în parte și publicate de autoritățile de la Chișinău pe noul site al Bibliotecii digitale:

Lecțiile filmate pot fi găsite și aici

Resursele educaționale deschise aici

Lecțiile filmate pentru pregătirea elevilor pentru examene, aici

Educație parentală – aici

Sfatul psihologului – aici

Ce se întâmplă, între timp, în România?

140 de lecții video doar pentru materiile de examen de la clasele a VIII-a și a XII-a au fost difuzate de televiziunea publică la inițiativa Ministerului Educației concretizată în programele Teleșcoala – fără însă ca acest conținut educațional să poată fi accesat în mod direct pe vreuna din platformele educaționale ale Ministerului.

Numeroase alte inițiative al oficialilor de la București sunt răspândite pe tot felul de platforme educaționale, iar strângerea informațiilor la un loc este în sine un efort pentru orice elev, părinte sau profesor.

La aproape 2 luni de la închiderea tuturor școlilor, din cauza pandemiei COVID-19, Ministerul Educației din România a lansat în dezbatere publică un proiect de HG care prevede achiziții de tablete şi laptopuri cu internet pentru cei 250.000 de elevi care nu au pe ce să facă ore online.

De asemenea, ministrul Educației, Monica Anisie, declara pe 1 mai 2020 următoarele:

• “Propun ca pentru la toamnă să nu mai existe niciun copil care să nu aibă acces la tehnologie, la învățarea asistată de tehnologie. În același timp Ministerul Educației va pregăti și lecții filmate.”
• ”Sperăm ca în toamnă să avem puse la punct toate aceste lecții de care vorbeam. Pentru toate clasele și pentru acele materii la care putem să facem anumite lecții interesante și atractive pentru elevi. Foarte greu am putut să identificăm și spații unde am putea să filmăm și sperăm că odată cu momentul acesta în care nu vom mai avea stare de urgență să putem să ne întâlnim și să realizăm aceste filmări”, a declarat Anisie.

Nimic, însă, despre ridicarea platformei digitale prevăzută de legea educației ca obligatorie încă din 2011, pe când Monica Anisie era Secretar General Adjunct în Ministerul Educației.

Haosul digital din educația din România îl regăsim la 9 ani de la impunerea în Legea educației nr. 1/2011 a următoarei obligativități:

• Articolul 70 din Legea educației în vigoare din 2011 încoace:
• “(2) Se înființează Biblioteca Școlară Virtuală și Platforma școlară de e-learning, care includ programe școlare, exemple de lecții pentru toate temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației și Cercetării obținând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent și gratuit oricărui elev sau profesor.
• (3) Unitățile de învățământ utilizează platforma școlară de învățare pentru a acorda asistență elevilor în timpul sau în afara programului școlar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.
• (4) Înființarea, gestiunea și îmbogățirea permanentă a Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării”.

Articolul 94 din aceeași Lege a educației în vigoare și astăzi:

• “(2) Ministerul Educației și Cercetării exercită, în domeniul învățământului preuniversitar, următoarele atribuții: (…) t) construiește și asigură funcționarea optimă a Platformei școlare de e-learning, precum și a Bibliotecii Școlare Virtuale;”

Deci construirea Platformei școlare de e-learning și a Bibliotecii Școlare Virtuale este atribuție oficială pe care Ministerul Educației trebuie obligatoriu să o exercite, din 2011.

Cine sunt miniștrii care au ignorat atribuția oficială prevăzută în Legea educației din 2011?

1. Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
2. Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Daniel Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
3. Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) (revine la minister după o serie de modificări susținute în Parlament asupra Legii Educației 1/2011)
4. Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici. Tot în mandatul acestora este inițiată procedura realizării de manuale digitale și sunt aplicate pentru prima dată național evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a)
5. Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
6. Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016  (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
7. Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
8. Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
9. Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
10. Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
11. Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019 (PSD) Un mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, promisiune neonorată.
12. Monica Anisie – noiembrie 2019 – prezent (PNL) Până acum, nu a anunțat nicio intenție cu privire la punerea în aplicare a articolelor 70 și 94 din Legea educației, care prevăd că înființarea Bibliotecii Școlare Virtuală și a Platformei școlare de e-learning sunt atribuții ale Ministerului Educației.

NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro