Bătrânul și marea, de Ernest Hemingway, recomandare de lectură pentru liceeni care se confruntă cu eșecul, de la Liviu Papadima

13.957 de vizualizări
Foto: © Antoniodiaz | Dreamstime.com
„Primul text care îmi vine în minte apropo de confruntarea cu o situație limită, soldată în cele din urmă cu un eșec, este Bătrânul și marea, text celebru al unui scriitor la fel de celebru, Ernest Hemingway”, a răspuns profesorul Liviu Papadima, la întrebarea unei eleve despre ce texte literare ar propune liceenilor care i-ar putea ajuta să depășească situațiile dificile cu care se confruntă, la un eveniment online organizat de Asociația Profesorilor de Limbă și Literatură Română „Ioana Em. Petrescu”, de Ziua Națională a Lecturii.

„Este o poveste foarte simplă, cu un singur personaj uman, un pescar care iese în larg și prinde un pește enorm și se luptă cu el. Reușește să-l prindă, dar nu reușește să-l încarce în barca, după o luptă acerbă și atunci se hotărăște să meargă cu el către mal și din păcate, rechinii din apă simt sângele și încep să vină și să muște din peștele cu pricina, el încearcă să-l apere cu vâsla, dar nu reușește și în cele din urmă ajunge la mal doar cu scheletul acelui peste și morala lui Hemingway, care a fost și el luptător la modul propriu cu safari în Africa cu participare la războiul civil din Spania este ca a man can be destroyed but not defeated, un om poate fi distrus, dar nu poate fi înfrânt”, a povestit Liviu Papadima. 

„E un text foarte revigorat din punctul acesta de vedere și zic mă, dacă moșul a putut chestia asta, eu, care sunt tânăr, de ce n-aș putea?

„Un lucru pe care l-aș recomanda cu toată tăria. Să nu vă pară niciodată, dar niciodată rău de o decizie pe care ați luat-o înainte. Sub nicio formă. Dacă vă dați seama că a fost o decizie rea și dacă o puteți schimba, încercați o schimbare. Altfel, să spun vai, am ratat viața, am făcut așa o prostie mare atunci și uite acum nu mai ies la liman! vă ulcerează viețile și n-are rost”, spune Liviu Papadima. 

Foto: © Antoniodiaz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


27 comments
  1. Un roman slab, majoritatea cărților lui H sunt grosolane. Le recomand copiilor Steinbeck “ Fructele maniei”, roman dureros de realist , profund uman, Maestrul si Margareta, Garda Alba sau Inima de câine de Bulgakov, Ritualil Primăverii de Carpentier, Mario Vargas L., Garcia Marques Toamna Patriarhului,

  2. Dacă profesorul intră în clasă și “trântește” o listă de lecturi obligatorii, sigur nu vor fi citite. Recunoașteți că și generațiile anterioare o făceam doar de frica unui eșec școlar, în timp ce citeam cu mare placere tot ce nu era pe listă.
    Dacă recomandarea unei lecturi este precedata de o serie de activități menite sa le stârnească curiozitatea, cu conținutul legat de viața lor, de preocupările lor și abia apoi introducem fragmentul potrivit din carte, veți avea surpriza să vedeți ce dezbatere urmează.
    Pentru aceata este nevoie ca profesorii sa facă cursuri de predarea literaturii făcute de specialiști de marcă.

    1. >>curiozitatea, cu conținutul legat de viața lor, de preocupările lor

      Nu există încă prea multe cărți despre viața lui Selly, Adi Minune, de Hagi n-au auzit că e din altă generație, iar fotbaliștii din generațiile cu care sunt contemporani nu prea sunt mari vedete.

      Le rămâne să citească cărți de joc. (Nici măcar nu glumesc – deși nu sunt exact cărți de joc, a venit un elev la școala cu un pachet de cărți de tarot. Nu știu ce voia să citească în ele, poate viitorul colegilor.)

      Specialiști de marcă? Precum d-l Papadima?

  3. ce comentarii ciudate. La extreme, de parcă lumea ar fi în alb și negru. mi se pare incredibil că pentru unii realitatea se împarte în cititori de Hemingway și ascultători de manele și, mai rău, proxeneți!
    eu nu cred că tinerii nu citesc. mulți dintre cei cu care am eu de-a face, direct, indirect, citesc, dar în niciun caz Hemingway, care este o lectură pentru mai târziu în viață. Pentru Hemingway îți trebuie un exercițiu al lecturii, o maturitate si o profunzime în gândire pe care tinerii nu le au, nu că sunt nașpa și vor doar manele, ci pentru că nu au suficientă experiență de viață și de carte! m-a amuzant gândul că dl Papadima ar putea crede că acei tineri care îl gustă pe Hemingway (adică ce lecturi să ai la activ, ce profunzime în gândire la 19-20 ani!) ar vorbi în termeni: moșul a putut, de ce să nu pot și eu? Între noi fie vorba, spoiler alert! moșul nici măcar nu a putut. sau e vorba de moșul Hemingway, care a putut el să scrie atâtea cărți, după ce că era și cam bețiv, atunci totul e posibil :))

    Și da, creierul ultimelor generații s-a schimbat! Nu doar pentru că folosesc tehnologia în exces, deși e și asta, dar din cauza multitudinii de informații și imagini pe care un bebeluș /copil le procedează de mic, ei trăiesc absolut altceva față de generațiile anterioare. Așa că sunt invariabil interesați de altfel de lucruri, chiar și când citesc, citesc altfel de cărți, au nevoie de mai multe elemente vizuale, au nevoie de ritmuri mai alerte. Există studii care vorbesc despre asta, și de aceea este ridicol ca un profesor universitar, care ar trebui să aibă în față sute de tineri anual, care ar fi decent să fi citit și el ceva despre schimbările care se petrec în lume, să recomande unui tânăr care se confruntă cu un eșec… Hemingway. Arată că este pe lângă realitate, arată aroganță și condescență

    1. 1. Ce citesc tinerii cu care intrati dvs in contact? Un exemplu dati, va rog!
      2. Cartile mari sunt mari pentru ca au “triggere” pentru orice varsta! De Eco si “opera aperta” ati auzit? De ce nu creditati un adolescent, dotat intelectual, cu capacitatea de a intelege si Hemingway, si Salinger, si Kazantzakis, si Joyce? De ce ar trebui sa ni-l inchipuim lecturand doar prospectul de la FIFA 2024?
      3. Ce inseamna pentru dvs o “carte alerta?”
      4. La ce varsta ai certitudinea ca esti un om “profund”?
      5. Credeti ca Papadima ar avea mai mult succes, potrivit teoriei dvs, daca le-ar recomanda studentilor ceva precum “Su..e-o, Ramona?”
      6. Ce este “condescența”?

      1. Sunteti ridicol. Exact genul incuiat din toate punctele de vedere, care crede ca lumea se imparte in cititori de Hemingway si proxeneti, in cititori de Umberto Eco si Suge-o Ramona. Imi e mila, sincer, de dvs, ca traiti intr-o lume atat de lipsita de nuante. Trebuie sa fiti un nene foarte trist. Folositi-va capacitatea intelectuala pe care incercati sa o etalati prin interogatoriul de mai sus ca sa va prindeti ce cuvant am vrut sa scriu, dar din eroare a iesit condescenta. O, sau poate nu aveti un vocabular suficient de vast.
        Nu mi-as pierde vremea cu un asemenea comentariu, dar o voi face doar pentru ca vreau sa raspund la prima intrebare printr-un link la o platforma unde scriu elevi, studenti, din diferite colturi ale tarii, si scriu si recenzii, si reportaje culturale, si despre profesorii pe care ii iubesc, si pe alte teme. Pe unii dintre ei i-am cunoscut personal.
        https://mhub.aiviong.ro/

        1. Mirobolant. Sa te iau la mana:
          – despre cat de ridicol si de trist sunt n-ai de unde sti, asa cum nici eu nu stiu daca esti grasa si urata.
          – ai un fix cu proxenetii. Ce-o fi oare?
          – nu stiu daca “Ups, pubertatea!” (de unde se pare ca ti-ai luat ideile de mai sus), opera de mare valoare incadrata in rubrica numita “Cărticeală” de pe platforma aia a ta poate fi in vreun fel comparata cu vreo opera literara de valoare.
          – si daca tot am ajuns aici, adica la literatura, te las sa crezi ce vrei pentru ca nu ma pot compara cu tine. N-am studii de “wellbeing”, nici de “dezvoltare personala” si nici din “zona mea de confort” nu ies, ca-mi place acolo. E aceeasi din care se pare ca nici Papadima nu iese. Carti bune, literatura adevarata. Nu e pentru toti si nu e pentru tine.
          – cat despre copii si tineri cu care lucram, aici chiar ca nu ne putem compara. Te las sa-ti folosesti destul de putin probabila capacitate intelectuala ca sa-ti dai seama de ce 😉.
          PS. Tot n-ai raspuns la intrebari. Nu poti?

  4. De ce pui întrebarea asta, Andrei S.? Ii crezi chiar așa de limitați pe adolescenții de azi încât să nu poată înțelege frumusețea unui text literar superb? Te înșeli, nu ai încercat niciodată (probabil nu ai știut cum) să vezi ce profunzime de gândire au tinerii, ce multe înțeleg, dacă îi ghidezi un pic.

    1. Am impresia că nici d-ta n-ai mai trecut prin școli de mult. Cântece trap, manele, da – literatură adevărată?! Nu, ferește!

      Dac-ați lua contact cu lumea reală ați fi știut că majoritatea adolescențlor din școlile noastre citesc doar obligați, în silă, iar subtilitatea unei povești care pare simplă, cum e ”Bătrânul și marea”, e dincolo de puterea lor de înțelegere. Există o superficialitate și un miserupism extrem în adolescenții români (și înclin să cred că nu doar în ei) față de orice e considerat de valoare de către generațiile anterioare… Le pute orice le recomandăm, sunt niște neînțeleși (nu că n-am fi crezut la fel, la vremea noastră… dar nu îmi amintesc să fi respins cu atâta vigoare tot ce e ”vechi”, ”plicticos”, ”rupt de realitatea zilelor noastre” etc – cum sunt etichetate toate scrierile mai vechi de-alaltăieri.)

      Tinerii și profunzimea gândirii… Dacă aveți noroc să cunoașteți câțiva adolescenți de felul ăsta, felicitări! Mai puteți păstra speranța vie. Dar mă îndoiesc că aveți prea multe exemple pozitive. Sunt sute de mii de tineri în liceu. Dac-ar citi ceva (orice!) dincolo de ceea ce citesc obligați de școală (motiv pentru care urăsc cărțile prin definiție) nu se vede pe nicăieri.

    1. :))) daca ziceam eu asta, ma gandeam ca sunt rea :)))
      ba da, normal ca a luat. nu se vede ce bine stie sa se puna in pielea tinerilor de azi: “zic mă, dacă moșul a putut chestia asta” :)))

    2. probabil ca nu. el nu a auzit de Sely , de Tate , de cum se fac banii repede .
      asta ii moara pe tineri : pseudosuccesul …

    3. @Andrei S: foarte bună cartea, am citit-o și mi-a plăcut foarte mult. Să știți că vă înșelați în cele spuse de dumneavoastră în comentariu, pentru că sunt și am văzut copii și tineri care citesc și care discută despre cărți. Așa că nu îi mai băgați pe toți în aceeași oală, că stau doar pe rețelele sociale și atât. Uitați-vă mai atent în jurul dvs.

      1. Câți, mai exact? Și ce au înțeles de fapt din toată istoria? Au citit-o așa, pentru că e scurtă și le-a spus cineva ce cool e să citești Hemingway? Cu cine-au discutat-o? Cu mami și tati, sau la o șuetă cu niște amici, între două țigări?

        Hai să fim serioși, toți am trecut prin adolescență. Cei care am crescut citind, am făcut-o în era pre-internet, când nici nu prea aveam multe alternative pentru divertisment. Și în generațiile anterioare, majoritatea fie nu citeau mai nimic (dincolo de lecturile obligatorii pentru școală), fie nu citeau deloc, și din păcate, fix ei au ajuns să aibă succes (cel puțin financiar). Iar generațiile care au crescut cu internetul în față nu mai au nici acea minimă apetență pentru lectură.

        Există excepții, dar atât de puține că nu sunt în niciun fel reprezentative. Iar faptul că adulții citesc Hemingway e complet irelevant în discuția asta – d-l Papadima încă are impresia că vreun adolescent o să fie intrigat de ce citește dânsul și o să încerce să vadă ce e așa interesant (pentru că, cine știe, poate vor să vadă cum să înfrunte eșecul?!)… Haida-de! E cel puțin naiv să creadă asta și poate – cum spuneam – total rupt de realitate.

      2. Vai, stop! oanaM a citit! O credem! Daca ne spune ce i-a placut mai mult:
        a) batranul
        b) marea
        c) undita batranului
        d) barca
        e) balena 😉😉😉
        O si vad concluzionand : “Bine, ba, ca s-a dus comunistul ala batran sa moara in larg, ca doar nu era sa moara in mijlocul plebei! Si Eminguei asta, scrie de unul amarat si sarac, nu gasea si el unu tanar si cu o viata de lux, ca mine asa!?
        Baieti, mai lasati lumina aprinsa in salon, ca n-am vazut poza cu barca lu’ saracia asta! Va rog eu…! Si maine sa-mi dati cartea aia Moby Dick, imi place titlul, seamana cu mine!”

        1. @B:

          da,da, bătrânul lui Hemingway e “plebea”, in opinia doamnei …vezi comentariul la decont naveta cadre didactice …
          S a dus să pescuiască…nu și putea lua file din market ?!

          1. Da, e o “doamna”, ce sa mai…! Spaima cucurbitaceelor! Ma intreb daca o fi vazut si filmul. 😅 Tracy sau Quinn? Neah, ea e mai curand fan Cuckoo’s nest. E mai in mediul ei.

    4. Oare au “adolescenții din generația curentă” alte alternative? Adică între “a fi distrus” și “a nu fi înfrânt”? Hai, spuneți-ne și nouă! Vă rugăm sincer și vă mulțumim chiar și pentru o nuanță diferită de ce două.
      Cristian

      1. Pentru că

        1. adolescenții generației prezente (cu foarte puține excepții) NU citesc, și în particular nu o fac pentru că i-ar interesa ce citesc bătrânii. În special Hemingway (nu spun că UNII tineri n-ar înțelege subtextul nuvelei menționate… dar majoritatea nu sunt interesați de subînțelesuri și/sau capabili să înțeleagă mesajul, iar nuvela nu e foarte bogată în acțiune pentru cei care vor ca ”povestea să se miște”.)

        2. adolescenții în general nu au suficientă experiență de viață ca să poată înțelege măcar nivelul vizibil al textului – parcă-i văd citind cu dicționarul și o hartă alături, ca să caute repede despre ce unelte e vorba, ce pești sunt aceia, unde pe glob se întâmplă lucrurile astea, etc. Cam ce vocabular credeți că au ca să înțeleagă MĂCAR povestea directă, dacă nu altceva?

        3. majoritatea literaturii necesită empatie din partea cititorului, empatie pentru a se transpune în pielea personajului cu care se identifică cel mai bine, pentru a-i putea înțelege problemele și eventual pentru a interioriza rezolvarea unor puncte de criză ale personajului. Unii copii au în mod natural empatie sau sunt învățați în familie să empatizeze, mulți însă cresc sălbatici, incapabili a se pune vreodată în pielea altcuiva sau a înțelege vreun punct de vedere diferit de al lor. Din păcate, vă pot spune… empatia este pe cale de dispariție în societate. Iar la adolescenți, care și așa sunt chinuiți de perioada specifică dezvoltării lor (din nou, toți am fost adolescenți, nu e nimic nou sub soare), empatia e și ea raționalizată. Adolescenții n-au timp prea mult pentru alții, perioada respectivă e centrată aproape exclusiv pe ei, pe problemele lor, pe plăcerile și neplăcerile lor, pe interesul personal. Iar unii nu depășesc niciodată mentalitatea asta.

        Hemingway în general are sens pentru cei care au trăit puțin, au învățat deja câte ceva despre succes și eșec personal, sunt puțin mai critici cu propria viață și personalitate, și au un minim grad de empatie pentru semenii lor.

        Repet… cu excepțiile de rigoare.

        1. Când o să am nevoie de purtător de cuvânt, îmi găsesc singur.

          @Elena: mă refer la faptul că d-l Papadima e rupt de realitatea adolescenților din această generație și are impresia că ei au aceeași mentalitate ca dânsul, la vârsta respectabilă la care a ajuns. De ce cred asta am explicat deja în alte comentarii.

          1. @B Nu 😀

            Dar mă mai scoate din sărite câte unul ca d-l Papadima și cei care-i aplaudă părerile pe aici, indiferent că știe/știu despre ce vorbește/vorbesc sau nu.

            N-am nimic cu universitarii, unii din profesorii mei au fost modele excelente (e drept că în domeniul științelor reale), dar are edupedu câte-un avânt patriotic în care alege pe cineva și-i publică în șir 3-4 interviuri de parc-ar fi cel mai cel specialist în domeniu, iar cuvintele lui trebuie luate ca literă de lege. Și aia da, mă enervează – pentru că majoritatea habar NU au ce ajunge în școală în preuniversitar dar emit păreri despre cum sunt sau nu sunt copiii respectivi. Aș spune că trăiesc din cărți, dar suntem la articolul ăsta 😀

            În plus, județul meu e în vacanță și nu-mi permit schi (eu sunt plebeu ;D) așa că mă distrez comentând la articole pe aici. Atât îmi permite buzunarul.

          2. Andrei
            Tot universitarul e intepenit intr-un proiect de prin anii 50-60 si total rupt de preuniversitar. Adevarat.
            Omul insa a incercat o sugestie de lectura. Dupa mine, foarte ok. Si daca doar 1% din copii ar pune la un moment dat mana pe cartea asta si ar citi-o, tot ar fi ceva. Tot la fel de adevarat e ca o buna parte din ei nu-s in stare sa citeasca nici numarul autobuzului. Genetica si natura.
            Vacanta usoara!
            PS. Incearca rolele 😆!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Romano-catolicii și reformații, majoritatea din Transilvania, sărbătoresc la acest sfârșit de săptămână Paștele. Câți sunt, ce obiceiuri speciale au și de ce greco-catolicii se sincronizează cu ortodocșii

Mai mult de un milion și jumătate de catolici și reformați, sărbătoresc, la acest sfârșit de săptămână, Paștele. Majoritatea acestora sunt în Transilvania, zona din România unde se întâlnesc toate…
Vezi articolul

Le Figaro: Profesorii, neputincioși în fața ofensivei islamiste. Imixtiunea familiilor în conținuturile pedagogice devine tot mai problematică / Ministrul Educației din Franța: Știrbirea autorității unui profesor nu trebuie trecută cu vederea

Pentru profesori, imixtiunea familiilor în conținuturile pedagogice devine tot mai problematică, scrie Le Figaro într-un amplu material dedicat școlii din Hexagon în contextul „ofensivei islamiste”. „Trăim o perioadă nebună”, spune…
Vezi articolul

Evaluarea psihologică a unui profesor, explicată de președintele Colegiului Psihologilor din România: Se face un screening cu privire la aptitudinea pentru a profesa

Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor din România, spune că evaluarea psihologică a profesorilor este periodică, anuală, potrivit legii Educației: „În evaluarea aceasta psihologică sunt multiple aspecte ce sunt inventariate, aspecte…
Vezi articolul