Până vineri, 18 octombrie, inspectoratele școlare vor transmite Ministerului Educației numărul de elevi pentru fiecare judeţ în parte, înscriși în anul școlar 2024-2025, defalcat pe nivelele/filierele/profilele stabilite, pentru fundamentarea bugetului pe anul 2025, conform unui document obținut de Edupedu.ro. Documentul este semnat de Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
- Este vorba despre adresa Ministerului Educației nr. 1240/UFIP/03.10.2024.
„În vederea fundamentării bugetului pe anul 2025, aferent cheltuielilor unităților de învăţământ preuniversitar de stat, particular și confesional acreditate și autorizate care nu perceput taxe de la beneficiarii primari, atât pentru cheltuielile de personal, cât şi pentru cheltuielile materiale, vă rugăm să ne comunicați datele solicitate în fișierul Excel anexat cu privire la numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi pentru fiecare județ în parte, înscriși în anul școlar 2024-2025, defalcat pe nivelele/filierele/profilele stabilite în anexele 1a, 1a- universități, 1b, 2a, 2b, anexate la prezenta”, se arată în document.
Conform sursei citate, datele centralizate la nivel de județ vor fi transmise în format PDF și asumate cu stampilă, semnătură de inspectorul școlar general, de inspectorul de resurse umane, de reprezentantul compartimentului rețea școlară de la nivelul inspectoratului, de inspectorul de învățământ particular şi de persoana care a întocmit documentul, cât si electronic, sub formă de fişier Excel.
„Totodată, în vederea colectării datelor pentru generarea rapoartelor aferente costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, precizăm că toate unitățile din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, finanțate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației (inclusiv creșele de stat cu personalitate juridică, pentru care autoritățile locale au calitatea de persoană juridică fondatoare) trebuie să-şi introducă antepreşcolarii/preşcolarii/ elevii și să-i asocieze la formaţiunile de studiu în aplicația informatică SIIIR.
De asemenea, trebuie să fie introduși în aplicaţia informatica SIIIR toţi antepreşcolarii/preşcolarii/elevii din unitățile de învăţământ preuniversitar particular și confesional care au niveluri de învăţământ/specializări/calificări acreditate, precum şi cele autorizate să funcționeze provizoriu care nu percep taxe de la beneficiarii primari”, se arată în document.
Adresa Ministerului Educației și anexele pot fi consultate mai jos:
Informații de context
Legea 198 din 2023, a învățământului preuniversitar, prevede la articolul 134: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
Edupedu.ro a relatat că, în cazul Ministerului Educației, bugetul crește cu 8%, potrivit proiectului de rectificare pus în consultare publică. Cei mai mulți bani – aproape 4 miliarde de lei – erau alocați salariilor și burselor.
În schimb, în cazul fondurilor pentru investiții, era prevăzută o tăiere de 10%.
Proiectul de buget pus în consultare prevedea o creștere de 4,6 miliarde în total pentru Învățământ, din care 2,7 miliarde – plus la cheltuieli de personal, iar aproape 1,2 miliarde – plus la „Alte cheltuieli” (burse). În schimb, pentru investiții era prevăzută o scădere de 10,03%.
În versiunea ajunsă la Consiliul Economic și Social primele valori au suferit ușoare modificări în minus față de versiunea pusă în consultare publică:
- 4,59 miliarde le (în loc de 4,62 miliarde)i – Învățământ
- 2,70 miliarde lei (în loc de 2,71 miliarde) – Cheltuieli de personal
- 1,18 miliarde lei (în loc de 1,19 miliarde) – Alte cheltuieli
- Scăderea pentru investiții în învățământ a rămas, însă, neatinsă
Ce este costul standard per elev
Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:
- costul pentru cheltuielile cu salariile și
- costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.
Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
- finanţarea de bază,
- finanţarea complementară,
- finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
- cheltuieli cu pregătirea profesională;
- cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
- cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:
Finanțarea complementară:
Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount
2 comments
Cum poate fundamenta ministerul bugetul anului viitor pe datele transmise de inspectorate despre elevii înscriși….. de ce nu ar fundamenta ministerul bugetul pe datele transmise de părinții care ar vrea o școală pentru copilul lor aproape de casa ….. Este absolut hilar și ridicol să pretinzi că ai o idee corecta despre cererea de locuri in scoli pe baza locurilor ocupate…..dar… totodată o idee genială, despre câtă genialitate exista la vârf de minister… .
Este genial sa dai vina pe părinți care își iau vize de flotant pentru școlile supraaglomerate….. de ce oare as insistă eu, că părinte ” punctual” sa îmi duc copilul sa învețe în schimbul trei…. coincide oare topul școlilor bune cu lista școlilor care lucrează în trei schimburi……
Dar, uimitor, in toată țara avem proiecte. de scoli noi…. ne da voie banca mondială …de ce nu ne dăm voie noi, cetățenii acestei țări????? cate locuri noi de munca decente ar fi în școlile noi , daca indiferent ” privată” sau de stat, ” costul standard ar fi același” și ar stimula pe investitori sa facă proiecte de școli…… atât de multi ani ( de la comunism încoace)…. că sa ne dam seama că sectorul privat va dezvolta servicii .. daca este lasat… cum s-au dezvoltat în toate domeniile.. chiar și în sănătate… autostrăzi, energie… pfff și ce să vezi .. în educație nu se poate!!! ….
buna ziua , legat de acest cost standard pe elev…..sa înțelegem că statul finanțează copilul și nu școala…. ce nu ne spune ministerul este următorul lucru…..daca nu școala, că entitate, ci elevul că titular al unui drept garantat și finanțat de stat …. atunci părinții de ce nu își pot duce copilul la o școală așa – numit particulara, beneficiind la această școală particulară de ceea ce suporta statul …este absolut de neînțeles motivele pentru care statul prefera să sară că ars daca spui că abia de la anul este ilegal sa înghesui trei schimburi de copii în aceeași clădire .. este absolut incredibil de ce Intr un oraș că Otopeni… unde este clar ca nu despre sărăcie vorbim .. nu a construit niciun ” privat” o școală… o școală normală, la fel ca restul școlilor. Cum poți sări că ars, ca ministru daca un ziarist de bun-simț întreabă firesc… ok, este ilegal….ceva și un ministru sa întrerupă…. stați, stați, nu e ilegal…. abia de la anul . pai sa nu îți faci pur și simplu cruce?????