Din 1990 până în 2018 din Bugetul Statului prin Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat în subordinea Guvernului, s-au alocat 5,71 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate într-o broșură editată de instituție. Din aceste sume, 1,65 miliard au fost alocate pentru construcția și modernizarea bisericilor și altor construcții ale lăcașelor de cult. Alte 4,06 miliarde de lei au mers pentru plata salariilor preoților și personalului bisericii.
Tema salarizării și finanțării cultelor religioase de la Bugetul de Stat a fost mereu una de foarte mare interes în rândul populației. Este pentru a doua oară (după broșura în limba engleză publicată în 2015) când Secretariatul de Stat pentru Culte publică o situație a alocărilor pe fiecare an în parte, defalcată pe salarii și construcția de biserici. Evident, de aici lipsesc fondurile (mult mai mari ca valoare și frecvență) alocate din bugetele locale sau din cele județene.
În anul 2018, au fost alocate, potrivit informațiilor publice de pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte bugete totale de 654 de milioane de lei, cu aproape 100 de milioane de lei mai mult ca în 2017 și aproape dublu față de anul 2008. Din cele 654 de milioane de lei, 104 milioane au fost pentru construcția lăcașurilor de cult, și 550 de milioane pentru salariile preoților și personalului clerical.
Astfel că, pe întreaga perioadă 1990-2018 sumele totale alocate de la Bugetul de Stat pentru Culte se ridică la 5.718.349.000 lei, din care 4.062.847.008 lei pentru salarizare și restul de 1.655.501.992 pentru construcția și reparația bisericilor, potrivit cifrelor oficiale.
Statistica alocărilor arată că sumele acordate din Bugetul de Stat pentru lăcașuri de cult au fost mai mari, de regulă în anii electorali și pre-electorali, scăzând apoi imediat după alegeri. Asta spre deosebire de sumele alocate pentru salarizare, sume care au crescut în permanență, cu două excepții (anul 2008, când a avut loc o scădere de aproe 50% și anul 2011, după reducerea salariilor în sectorul bugetar).
Se poate observa din lista de mai jos că, în general, în anii pre-electorali, alocarile bugetare pentru Construcții sau reparații de biserici au crescut (cu excepția periodei de criză – 2010-2012 și cu excepția anului 2016, când la guvernare a fost un guvern tehnocrat). Am avut alegeri în 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, 2009, 2012, 2014, 2016.
Alocările din ultimii 28 de ani
În privința salarizării personalului clerical, în anul 2017, de exemplu, personalul de cult al Bisericii
Ortodoxe Române a primit 392.545.015 de lei, adică 82,53% din total, iar personalul de cult al Bisericii Greco-Catolice a primit 16.422.828 de lei, adică 3,45% din suma totală. Potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariile pentru personalul clerical sunt echivalate cu cele
ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de stat.
Principalele funcții de conducere ale cultelor (șefii cultelor, până la rangul de arhiereu-vicar) sunt asimilate unor funcții de demnitate publică, iar deținătorii acestora (92 de posturi) primesc lunar o indemnizație fixă, în funcție de rang, între 13.050 de lei și 16.675 de lei. Contribuția statului la salarizarea personalului de cult (15.272 de posturi) este parțială, acoperind 65% din cuantumul salariilor pentru majoritatea posturilor (11.136 de posturi), respectiv 80% pentru unitățile cu venituri mici (4.136 de posturi sau 30% din totalul acestora).
Plătesc cultele religioase impozit?
”Biserica nu plătește impozit ca un agent economic, deoarece scopul Bisericii nu este să facă profit sau asistență socială. Biserica plătește impozit la fel ca orice altă organizaţie a societăţii civile și beneficiază de aceleași facilităţi fiscale. În orice democraţie, statutul fiscal al marilor organizaţii ale societăţii civile, adică acele asocieri libere de cetăţeni care-și demonstrează aportul la binele comun al societăţii, este pus sub
protecţia statului. Statul înţelege că societatea civilă, prin activitatea ei, îi ia de pe umeri o serie de sarcini pe care acesta fie n-ar putea să le facă, fie le-ar face într-un mod neautentic și cu costuri mai mari”, se precizează în broșura citată.
Ioana Nicolescu
Mihai Peticilă
Redacția
Adriana Vișean
7 comments
Adunarea pur scriptica a sumelor de la inceputul anilor ’90 nu e o dovada de seriozitate a brosuricii.
Evident că adunarea nu e dovadă de seriozitate.
Dar obiectivul nu e să fie o muncă serioasă, ci să “iasa o sumă mare” pentru ca apoi să fie folosită drept muniție pentru înfierarea bisericii cum că “suge sângele poporului”!
si tu tot vreun paduche de popa esti de postezi anonim
In alte vremuri enoriasii, dupa puterile lor, ridicau biserici; boierii pentru iertarea multelor lor pacate ctitoreau si inzestrau marinimos biserici ,inclusiv danii nesfarsite pentru manastirile de pe Sf. Munte Athos; domnitorii ridicau si inzestrau biserici in tara si la muntele Athos din banii lor ori din visteria tarii, lucrurile se confundau in mare parte;; inamicii de cate ori puteau, le ardeau sau le bombardau cu tunurile.Nu ma refer la perioada interbelica in care biserici de vaza au fost construite la initiativa lui Carol II pentru a pune biserica ortodoxa ca prezenta arhitecturala langa celelalte culte crestine din tara.Buun! Aveau aceia plan pentru spitale si scoli ? Atat cat era, era menirea manastirilor si bisericilor.Nu s-a cheltuit din visteria publica niciodata, procentual vorbind, atat amar de bani ca acum pentru lacase de cult si cler. De ce?Pentru ca alesii in chip democratic nu au depasit mentalitatea medievala, sunt chiar niste oameni din poporul medieval care asteapta ca providenta si biserica sa le rezolve toate problemele de la imbogatirea personala la iertarea divina si pana la acceptarea smerita sau spasita din partea electoratuluil, indiferent cum este acesta.Problema reala este ca electoratul insusi s-a intors dintr-o data si in buna parte in stare de incuviintare abulica pe aceeasi baza de asteptare de tip medieval.Secolele XIX si XX se sterg cu totul, s-a terminat cu scoala.