Elevii din București au rezultate similare cu cei din Islanda la testele internaționale standardizate, cei din România urbană au în medie rezultate similare cu elevii ucraineni, pe când, în România rurală, rezultatele elevilor la testările internaționale sunt similare cu cele din Senegal, arată un nou raport al Băncii Mondiale. Studiul, ce evaluează între altele capitalul uman al României, arată că un copil născut astăzi în România e de așteptat să atingă doar 60% din potențialul său productiv, când va fi adult, față de 100% în cazul în care ar beneficia pe deplin de servicii de sănătate și educație de înaltă calitate, cum se găsesc în unele state membre UE.
- În raport, calitatea educației este măsurată prin armonizarea rezultatelor obținute de elevi la testele internaționale standardizate (TIMSS, PIRLS, PISA, teste regionale). Aceste rezultate reprezintă o componentă esențială în modul de evaluare a capitalului uman.
- Raportul Băncii Mondiale “Piețe și oameni: Memorandum economic de țară – România”, publicat anul acesta, poate fi descărcat aici
Ce spune Banca Mondială, despre rezultatele armonizate la testele internaționale:
Acestea diferă în funcție de nivelul de urbanizare din România. Dacă în zonele rurale din Harghita se întâlnesc cele mai slabe rezultate, cele mai bune revin zonelor urbane din Iași și Brăila.
Banca Mondială oferă trei referințe internaționale – în București, rezultatele armonizate la testele internațioanale sunt comparabile cu cele din Islanda; în medie pe țară, România urbană are rezultate similare cu cele ale Ucrainei, iar România rurală – cu cele ale Senegalului.
Pe regiuni, imaginea redată de Banca Mondială arată așa:
- Nord-Vest – cele mai bune rezultate sunt în Cluj, cele mai slabe în Satu Mare
- Centru – cele mai bune rezultate – Brasov (urban), cele mai slabe – Harghita (rural)
- Nord-Est – Cele mai bune rezultate – Iași (urban), cele mai slabe – Vaslui (rural)
- Sud-Est – cele mai bune rezultate – Brăila (urban), cele mai slabe – Constanța (rural)
- Sud-Muntenia – cele mai bune rezultate – Prahova (urban), cele mai slabe – Teleorman (rural)
- Sud-Vest Oltenia – cele mai bune – Olt (urban), cele mai slabe – Mehedinți și Dolj (rural)
- Vest – cele mai bune rezultate – Timiș (urban), cele mai slabe – în Caraș-Severin (rural)
Ce spune raportul Băncii Mondiale, în preambul:
Acumularea de capital uman în România ocupă ultimul loc în UE și variază foarte mult de la un județ la altul.
- Raportat la potențialul productiv (100%) pe care-l pot atinge copiii din unele țări UE, cu acces la servicii de sănătate și educație de înaltă calitate, atunci când devin adulți, un copil născut azi în România poate atinge, la maturitate, 60% din acest potențial
- În fiecare județ, diferențele de productivitate se asociază clar cu lipsa unei educații de calitate și există o asociere clară între indicele capitalului uman și nivelul sărăciei dintr-un județ sau altul.
- Există disparități relevante, în privința educației, între regiunile României și sunt necesare schimbări atât la nivel de sistem, cât și la nivelul centrelor de învățare.
Măsurile de reformă considerate necesare în raport:
- responsabilizarea sistemului și a părților interesate pentru a îmbunătăți procesul de învățare;
- impactul intervențiilor să fie măsurat sistematic;
- să fie aplicată o abordare mai flexibilă a evaluării și dezvoltării profesorilor;
- profesionalismul cadrelor didactice să fie îmbunătățit prin recrutare, motivare și practici de dezvoltare, care să ofere recunoaștere profesiei;
- școlile să aibă posibilitatea să-și planifice îmbunătățirile după propriile nevoi;
- conducerea școlilor și profesorii să primească sprijin sistematic să pegătească metodologii care să implice elevii în mod relevant.
Care sunt, sumar, efectele situației actuale, potrivit Băncii Mondiale
Raportul arată că sistemul deficitar în livrarea de abilități nu permite României să răspundă schimbărilor de pe piața globală. Automatizarea proceselor de producție determintă o cerere mai mare pentru abilități cognitive la nivel ridicat, în timp ce slujbele care presupun cunoștințe procedurale și acțiuni de rutină se împuținează. O schimbare de paradigmă ar presupune reforme în școala primară și secundară pentru a asigura competențe esențiale adecvate.
Acțiuni specifice propuse, așa încât să fie format un sistem adecvat de dezvoltare a abilităților:
- să fie revizuite și armonizate continuu programele și calificările vocaționale
- să fie încurajate parteneriatele public-privat
- să fie recunoscute cunoștințele deja acumulate pentru a întări un sistem instructiv de precizie pe baza căruia muncitorii să aibă acces la instruire în funcție de propriile necesități
- să fie coordonate eficient eforturile actorilor-cheie din ecosistemul de dezvoltare a abilităților
“Calitatea capitalului uman în România este scăzută”, arată raportul Băncii Mondiale, care motivează prin:
- nivelul analfabetismului funcțional
- nivelul ridicat al abandonului școlar timpuriu
- rezultatele slabe la teste precum PISA și variațiile foarte mari între cele ai bune și cele mai slabe rezultate obținute în aceste teste – printre cele mai mari variații din UE
- procentul foarte scăzut de persoane care au urmat învățământul terțiar și procentul redus al celor care au terminar liceul, mult mai scăzut decât media UE
Banca Mondială notează că există un deficit de forță de muncă în sectoare-cheie precum IT&C, sănătate și educație, dar și de cercetători științifici, ingineri și tehnicieni. Iar neajunsurile sistemului de învățământ românesc, la care se adaugă emigrația. au făcut ca numărul de angajați bine pregătiți să fie insuficient pentru a susține ritmul de creștere. Există un deficit în rândul unor grupuri ocupaționale precum mecanicii, bucătarii, conducătorii auto, în producția de îmbrăcăminte, ceea ce reflectă în parte slaba dezvoltare și calitate a educației vocaționale.
Raportul integral al Băncii Mondiale poate fi descărcat aici