Profesorul de limba și literatura română, Emil Munteanu, de la Colegiul Naţional Iaşi spune că Bacalaureatul “înseamnă doar câteva opere, adică îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane”. “E o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură”, spune Emil Munteanu. O altă problemă semnalată legată de examenul de Bacalaureat este aceea a profesorilor care pregătesc elevii pentru Bacalaureat, cu subiecte specifice, încă din clasa a IX-a. “Eu nu discut cu elevii mei despre Bacalaureat decât în clasa a XII-a și în condițiile acestea elevul rămâne cumva mai aproape de literatură”, a spus profesorul în cadrul dezbaterii Cronica Bacalaureat 2024, organizată marți de proiectul MERITO, pe pagina de Facebook. La discuție au luat parte mai mulți profesori de limba română, istorie, geografie și matematică care au dezbătut rezultatele de Bacalaureat 2024.
Profesorul de limba și literatura română, Emil Munteanu, de la Colegiul Naţional Iaşi spune că modul în care este gândit examenul de Bacalaureat “reglează un anumit nivel de pregătire a elevului la liceu”. La limba română Bacalaureatul “înseamnă câteva opere, adică tu îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane“, astfel Bacalaureatul “impune nivelul de lectură”, spune Emil Munteanu.
“Ceea ce trebuie să facem noi ca profesori de limba și literatura română, e să le arătăm că aceste cărți, ca această lume în care îi invităm este lumea din care ei vin, intrând în această lume ficțională vor înțelege și lumea din care provin, și lumea în care trebuie să se descurce”, mai spune profesorul de limba română Emil Munteanu.
O altă problemă semnalată de el legată de examenul de Bacalaureat este faptul că unii profesori încep să pregătească elevii pentru examenul de BAC încă din clasa a IX-a. “Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că elevul va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual pe niște cărți motivaționale, că sunt la modă”, atrage atenția profesorul.
O posibilă explicație pentru această pregătire din primul an de liceu a fost menționată de Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri”, din Galați. El spune că școala românească este “o școală ierarhizată“: “De aceea sunt convins că și unii colegi de-ai noștri, bazându-se pe această presiune pornesc cu pregătirea de la a IX-a. Presiunea părinților este foarte mare“, spune Sorin Langu.
Redăm răspunsurile integrale pe acest subiect din cazdrul dezbaterii MERITO, Cronica Bacalaureat 2024:
Emil Munteanu, profesor MERITO 2022 de Limba şi literatura română la Colegiul Naţional Iaşi: Eu sunt foarte dezamăgit de felul în care este gândit Bacalaureatul și cu toții știm că Bacalaureatul, vrem nu vrem, reglează un anumit nivel de pregătire a elevului la liceu. Nu putem ignora acest aspect, în condițiile în care Bacalaureatul la limba română înseamnă doar câteva opere, adică tu îl condamni pe elev în cel mai bun caz să citească cinci romane. O să-mi spuneți că suntem în situația în care profesorul trebuie să aibă acel talent de-ași apropia elevul de a-l face să citească mai mult. Primim cu toții întrebarea dar dacă nu folosește la Bacalaureat, de ce să învăț asta? Și atunci clar că e o mare greșeală că Bacalaureatul este gândit așa, pentru că el impune nivelul de lectură.
Pe de altă parte, mi se pare catastrofal să pregătești sau să te gândești încă din clasa a IX-a, vorbesc din perspectiva disciplinei pe care o predau eu, la felul în care arată Bacalaureatul. Eu nu discut cu elevii mei despre Bacalaureat decât în clasa a XII-a și în condițiile acestea elevul rămâne cumva mai aproape de literatură. Nu rămâne doar în acele opere care sunt obligatorii pentru Bacalaureat, dar ca să poți face asta trebuie să creezi mijloace. Trebuie să-i duci fie la întâlniri cu scriitori, fie să creezi niște cluburi ca el să înțeleagă de ce trebuie să citească. Răspunsul acela ca să ne dezvoltăm vocabularul e depășit, nu are nicio relevanță azi. Am văzut elevi de la muzică care au un vocabular foarte dezvoltat, fără să citească o care. Deci nu pentru asta. Trebuie să le găsești motivație elevilor de a citi.
Și atunci sunt cumva “împotriva” profesorilor care pregătesc acest Bacalaureat din clasa a IX-a. Dacă pregătește elevi în funcție de aceste subiecte, este clar că el va citi niciodată nimic. Sau după ce s-a terminat liceul, nu va mai pune mâna pe nicio carte de literatură, eventual niște cărți motivaționale, că sunt la modă. Ceea ce trebuie să facem noi ca profesori de limba și literatura română, e să le arătăm că aceste cărți, ca această lume în care îi invităm este lumea din care ei vin, intrând în această lume ficțională vor înțelege și lumea din care provin, ci lumea în care trebuie să se descurce. Și vom reuși, sunt convins. Atâta timp cât nu vom avea în vedere bacalaureatul, nu vom avea în vedere acele subiecte, pregătind cum o fac toți profesorii, subiectele propriu-zise.
Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri”, din Galați: Aș interveni și eu aici, dacă se poate. Într-o lume ideală tot ce zici are valabilitate 100%, așa este și cred că ar trebui să facem ceea ce ar trebui să facem. Adică dacă mergem pe acel profil al adolescentului, al tânărului elev să facem cu tot ce este acolo. Problema este că din toate părțile presiunea se pune nu pe acest lucru, ci pe rezultate. Școala românească este o școală ierarhizată. Peste tot sunt doar ierarhii. Primul lucru care se face în momentul în care apar rezultate la Bac este ierarhia liceelor de la bac. Îmi aduc aminte o dată, eram într-un Erasmus și discutam cu ministrul educației din Bavaria. La ei nu există așa ceva, nu există ierarhii. Părintele nu trebuie să știe care școală are un rezultat mai bun. Elevul trebuie să aibă încredere în școală, părintele trebuie să aibă încredere în școală. Dacă există o disfuncționalitate, o vede Ministerul, ISJ-ul și ia măsuri. La noi totul este ierarhizat. Pe toată lumea interesează doar rezultatul de la bac și acel rezultat e din ce în ce mai mare. De aceea sunt convins că și unii colegi de-ai noștri, bazându-se pe această presiune pornesc cu pregătirea de la a IX-a. Presiunea părinților este foarte mare. Pe majoritatea dintre ei interesează doar rezultatul, pe foarte mulți elevi. Elevi de la socio umane dau la medicină, clar că nu o să îi intereseze istorie sau limba și literatura română la BAC și tot așa.
Emil Munteanu, profesor MERITO 2022 de Limba şi literatura română la Colegiul Naţional Iaşi: Schimbând cumva perspectiva sau adoptând un alt mod de a ne apropia de istorie sau de literatură, cred că și rezultatele la bacalaureat vor fi mai mari. Da, e adevărat, luptăm cu părinții, luptăm cu această prejudecată că trebuie să facem subiecte de Bac, dar dacă rezistăm aceste prejudecăți, eu cred că și noi și elevii și orele noastre vor avea de câștigat. Adică problema este a părinților în primul rând, care ar putea să spună că elevi de la clasa cutare se dictează comentarii, se fac subiecte de bac la clasă, la alta se discută opera. Se întâmplă asta. Am mai spus, un profesor care dictează comentarii ar trebui să-și dea demisia a doua zi. Sau dacă un director ar ști că un profesor dictează comentarii, cred că ar trebui să ia niște măsuri, pentru că este un atentat la modul de a gândi al unui elev. Adică de fapt, renunțăm la ceea ce are elevul cel mai bun în el, adică acea bucurie de a problematiza, de a discuta. Ei bine, eu cred că rezultatele din momentul în care rezistăm acestei presiuni a părinților și chiar ai elevelor, pentru că elevii pun această presiune din comoditate”.