Bacalaureat 2024 la Psihologie. Sfaturi pentru absolvenții de liceu de la profesoara și consiliera școlară Diana Ioaneș / Proba la alegere este joi, 4 iulie

955 de vizualizări
Diana Ioaneș / Foto: captură Youtube
Profesoara și consiliera școlară Diana Ioaneș de la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București a realizat pentru Edupedu.ro un ghid cu recomandări pentru fiecare cerință de la proba de Bacalaureat la Psihologie.

Profesoara a făcut o ultimă trecere în revistă a structurii subiectului și a oferit indicații despre cum trebuie abordat fiecare subpunct, pe baza subiectelor date la simularea din martie.

„Tot ce ați învățat este în depozitul subconștientului și va fi reactualizat cu atât mai ușor cu cât vă păstrați calmul la proba de Bacalaureat. Dacă ați învățat, cu siguranță veți lua un examen foarte bun la examen”, îi încurajează Diana Ioaneș pe candidații la sesiunea de vară BAC 2024.

Calendar BAC 2024 pe scurt:
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

Seria de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2024 poate fi accesată aici –edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/ și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori.

Redăm integral recomandările făcute de profesoara Diana Ioaneș:

„Examenul național de Bacalaureat la proba de Psihologie nu are un grad mare de dificultate, nu este o probă grea. De aceea îi încurajez pe elevi să aleagă ca probă de Bacalaureat psihologia – le va fi foarte ușor în facultatea de psihologie dacă vor avea noțiuni de bază din manualul de psihologie care va fi detaliat pe parcursul facultății și în toate celelalte tipuri de psihologii studiate. Plus că proba de psihologie poate fi folosită ca probă de admitere la unele facultăți.

Ponderea celor care nu promovează Bacalaureatul este mai mică la proba de Psihologie, decât la Logică. Știu că există în mentalul colectiv al absolvenților de liceu că logica este mai ușoară, că se învață în două săptămâni și că sunt frecvente notele de 10 dacă dai Bacalaureat la Logică. Eu ca profesor pot să spun că este mai mare ponderea notelor de 10 la psihologie decât la logică, la fel și rata de promovare.

Fac câteva recomandări având în față modelul de Bacalaureat – simulare 2024. Avem în vedere că în anul școlar 2007-2008, pentru a se împiedica fraudarea examenelor, când o jurnalistă a adus subiectele cumpărate și le-a prezentat la televizor înainte de proba la Limba română și vorbesc ca profesor care a fost în sistemul de evaluare în anii 2007 și 2008 când, astfel, s-au postat 100 de variante încă din luna ianuarie din care s-ar fi extras una singură la examen.

La subiectul I avem grile. Sunt 10 grile, fiecare subiect valorează 30 de puncte – și I, și II și III. 10 puncte vor fi din oficiu. Cumva materia de psihologie a fost împărțită. Pentru sub. I, grilele sunt din procesele psihice senzoriale și din procesele psihice reglatorii. Subiectul II sunt din procesele cognitive superioare, iar subiectul III – din capitolul personalitate. Grilele nu au o dificultate foarte mare, adică 7-8 din ele se fac destul de ușor, 1-2 sunt mai dificile. Vă recomand să citiți cu atenție și toate variantele de răspuns.

  • O grilă bună presupune, ca și distractorii, celelalte răspunsuri să nu fie corecte, să fie construite încât să fie mici diferențe între varianta corectă și celelalte care să te inducă în eroare.

Referitor la subiectul al II-lea, există mereu un text intro care face referire la anumite concepte psihologice. Acest subiect are nivelul de dificultate cel mai mare. La prezentarea înțelesului a două procese sau fenomene psihice din text, trebuie să le definiți – aici aveți câte un punct dacă le menționați, după care trebuie să scrieți definiția fiecăruia. La subiectul B – aici vă puteți alege oricare din procesele psihice și să precizați trei caracteristici. Cerința este „menționați” / „precizați” / „numiți” – nu trebuie să detaliați, nu descrieți, nu caracterizați.

La subpunctul C – acesta ar fi cel mai dificil. Am de făcut o adnotare. Ni se cere să explicăm în aproximativ o pagină modul specific în care interacționează conceptele precizate la punctul A, într-un limbaj psihologic. Avem aici 8 subpuncte. Ca profesori, există o nemulțumire: lucrând la subiecte în 2007-2008, am constatat că acest subiect amplu, care ar diferenția elevii foarte bine pregătiți de unii cu pregătire medie, este unul de sinteză. Ar fi fost mai bine dacă nu ar fi fost cu limită de spațiu – candidații să explice în cel puțin o pagină. Avem un subiect amplu, generos, care limitează absolvenții care pot scrie 4-6 pagini.

La subpunctul D, putem da și o descriere a formei de imaginație cerute, apoi construim un exemplu relevant. La punctul E, la argumentare ar trebui să respectăm teoriile argumentării. E neapărat ca în momentul în care ne pregătim să stăm cu baremul în față pentru că ne ajută să înțelegem cum putem rezolva subiectele. La E, argumentarea superficială primește 2 puncte. Trebuie deci să folosim conectori de stabilire a premisei, de susținere a argumentării, de comparație, de cauzalitate, de încheiere.

La subiectul III – nu avem un grad de dificultate mare. Va fi din personalitate. Va fi dat un text și cerințe de identificare a unor idei din text. Ca profesori îl considerăm foarte ușor. La simulare subiectul III s-a referit la un text referitor la medicul Ana Aslan și avem 5 cerințe – prima: să menționăm conform teoriei lui Jung tipul temperamental și să precizăm din text două informații care să susțină afirmația făcută. Vă recomand la acest gen de întrebări să scrieți ceva cu cuvintele voastre, apoi să transcrieți citatele.

La a doua cerință susținem cu informații din text, eventual și un citat din text pentru a ne susține opinia. La cerința a treia primim 6 puncte – câte trei puncte pentru fiecare din informațiile alese din text care susțin informația din cerință. La patru – avem teoria psihologului american. Aici punctajul se acordă pentru identificarea unei trăsături cardinale (cea care este evidentă). La cerința 4 avem din nou trăsături vizibile în text, iar la 4 – de argumentat informația dată în cerință: și aici avem de făcut o argumentare convingătoare, cu conectori și structură”.

„Dragilor, tot ce ați învățat este în depozitul subconștientului și va fi reactualizat cu atât mai ușor cu cât vă păstrați calmul la proba de Bacalaureat. Dacă ați învățat, cu siguranță veți lua un examen foarte bun la examen”, încheie psihologul Diana Ioaneș


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like