Proba la alegere din cadrul sesiunii iunie-iulie a examenului de Bacalaureat 2022 este programată miercuri, 22 iunie 2022. Profesorul de Geografie Bogdan Petre a realizat pentru EduPedu.ro un ghid cu sfaturi despre această probă: cum este structurat subiectul și cum pot fi abordate cerințele.
Acest articol a fost inițial publicat pe 29 iunie 2021, iar acum îl reluăm cu acordul cadrului didactic. Bogdan Petre predă la Colegiul Național “Matei Basarab” și Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din București.
Conform calendarului oficial de Bacalaureat 2022, proba la alegere a profilului este programată în ziua de miercuri, 22 iunie 2022.
Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2022 poate fi accesată aici: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.
Recomandările complete:
“După cum bine știți, proba la Geografie este structurată în trei subiecte, și anume:
- Subiectul I – verifică cunoștințele din sfera geografiei Europei
- Subiectul al II lea – structurat pe conținuturile din geografia României
- Subiectul al III lea – solicită conținuturi atât din geografia Europei, cât și din geografia României.
Subiectul I
Subiectul I pleacă de la o hartă contur a Europei, pe care sunt marcate, cu litere, diverse state, iar cu numere anumite orașe-capitală. Pornind de la această hartă, candidații au de rezolvat mai multe cerințe ce le solicită identificarea anumitor state și capitale, precum și asocierea anumitor aspecte cu statele cărora le sunt specifice. Cerința D propune, în cele mai multe dintre situații, o comparație între clima a două state, iar subpunctul E le cere candidaților să explice anumite probleme, aspecte din realitatea geografică europeană.
Sfaturi:
- Analizați cu atenție harta. Statele sunt marcate cu litere, iar orașele-capitală cu numere. Uneori se întâmplă ca anumiți candidați să confunde litera I cu cifra 1. Pentru a demonta orice urmă de îndoială trebuie să știm că teritoriile statelor marcate cu litere sunt întotdeauna colorate în nuanțe de gri/negru, iar teritoriile statelor unde sunt marcate doar orașele-capitală sunt redate pe fond alb.
- Subpunctul C conține itemi de tip grilă, însă numai o variantă este cea corectă. În redactarea răspunsului pentru un astfel de item este de preferat să se scrie întregul răspuns. De exemplu: 1. c. Slovacia
- Subpunctul D, așa cum spuneam, solicită realizarea unei comparații între clima a două state europene. Acest subpunct vine însoțit de trei note, prima ne atrage atenția asupra aspectelor de care ne putem lega în realizarea frazelor, a doua specifică faptul că punctajul complet se va acorda numai dacă deosebirile se vor trata comparativ și nu separat, iar a treia notă ne indică faptul că nu este necesară menționarea numelor statelor, putându-se face referire la acestea cu literele cu care sunt marcate pe hartă. Mă voi opri puțin asupra Notei 2, cea care ne spune că punctajul complet se acordă doar dacă tratăm comparativ și nu separat. Astfel, este recomandat ca elevii să folosească în mijlocul frazei un ”conector” care să scoată în evidență faptul că tratăm comparativ. De exemplu: Statul marcat, pe hartă, cu litera X are climă subpolară, spre deosebire de statul marcat, pe hartă, cu litera Y care are climă mediteraneeană.
- Subpunctul E este cel care dă, de cele mai multe ori, bătăi de cap candidaților care susțin proba la Geografie. În primul rând, pentru rezolvarea corectă și completă a acestui subpunct este necesar să sesizăm nuanțarea din cerință. Adică, atunci când se spune precizați sau menționați vom scrie pe scurt răspunsurile, iar atunci când în cerință se spune prezentați sau explicați se vor construi fraze în care încercăm să dezvoltăm răspunsul.
Subiectul al II-lea
Subiectul al II-lea pleacă, așa cum spuneam, de la o hartă a României pe care sunt marcate cu litere unități/subunități de relief, iar cu numere, râuri și orașe. Acest subiect este structurat ca subiectul I, însă cunoștințele verificate sunt, de această dată, cele de Geografia României.
Sfaturi:
Fiind un subiect structurat identic cu subiectul anterior, recomandările de mai sus se aplică și aici. De menționat este faptul că la acest subiect, în cele mai multe dintre situații, candidații au de realizat o comparație între relieful a două unități/subunități de relief. La acest subiect de comparație se păstrează cele 3 note de subsol, deci, vom redacta frazele în mod asemănător cu cele de la Subiectul I. D.
O altă recomandare pentru acest subiect este analiza atentă a hărții și, mai ales, a legendei acesteia. Atât râurile, cât și orașele sunt marcate cu numere, iar dacă nu analizăm cu atenție legenda hărții putem rezolva eronat anumite subpuncte. De reținut este faptul că atunci când un număr de pe hartă este însoțit de o săgeată avem de a face cu un râu, iar atunci când numărul de pe hartă este poziționat lângă un punct, este vorba despre un oraș.
Subiectul al III-lea
Acest subiect este structurat diferit față de cele anterioare. De regulă, debutează cu un grafic care redă anumite aspecte actuale ale unor elemente de Geografie fizică sau umană, fie pentru Europa, fie pentru România. Cerințele legate de acest grafic testează interpretarea corectă a acestuia, dar și noțiuni elementare de matematică. Subiectul continuă cu subpunctul C la care candidații au de caracterizat succint o țară vecină României și se încheie cu subpunctele D și E care solicită, din nou, explicarea unor procese/fenomene/aspecte din realitatea geografică europeană și românească.
Sfaturi:
- Citirea și interpretarea atentă a reprezentării grafice și a legendei acesteia. Trebuie să fim atenți la scările de valori din partea stângă și, atunci când e cazul, din partea dreaptă a graficului. Atunci când valoarea redată în grafic este fixă, se punctează strict valoarea exactă, iar atunci când valoarea cerută este marcată pe grafic între două linii care delimitează anumite valori, răspunsul trebuie să fie o valoare care se regăsește între cele două limite. Pentru interpretarea reprezentării grafice, candidații pot avea în sală o riglă, fiindu-le permis lucrul acesta, astfel încât valorile care sunt solicitate să fie scrise cu exactitate.
- La subpunctul C, acolo unde se cere caracterizarea unui stat vecin României, în situația în care se solicită precizarea unor orașe, trebuie să fim atenți dacă se face sau nu mențiunea ”cu excepția capitalei”. Dacă apare această mențiune, orașele pe care le vom scrie vor fi altele decât capitala țării respective. De asemenea, în situația în care se solicită precizarea unor state vecine țării respective, ne putem folosi de harta de la Subiectul I pentru a fi siguri că nu vom greși.
- În situația în care se cere rezolvarea unor calcule, pe foaia de examen vom nota doar ecuația, iar rezolvarea o vom face pe ciornă, urmând ca pe foaia de examen să revenim cu răspunsul corect.
Dragi elevi, timpul alocat probei la Geografie este mai mult decât suficient, astfel încât subiectele se pot rezolva fără presiunea timpului. Înainte de a preda lucrarea verificați dacă ați scris rezolvările pentru toate cerințele, cu atenție sporită la întrebările de tip grilă, care din grabă sau din neatenție pot fi omise”.
“Mult succes la examen și la admiterile care vor urma! Nu uitați că atunci când drumurile par a fi închise, par a se înfunda, Geografia este singura care ne poate duce acolo unde ne dorim!”, încheie profesorul.
Foto: © Akalashnikov00 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.