Ministrul Educației a făcut declarații de presă miercuri, după ce în ședința de Guvern au fost prezentate, în primă lectură, proiectele legilor Educației – Proiectul de lege pentru Învățământul Preuniversitar și Proiectul de lege pentru Învățământul Superior.
- Cele două legi ale Educației au fost lansate în dezbatere publică, până în data de 24 august. Propunerile pot fi transmise pe adresa de e-mail consultare.legieducatie@edu.gov.ro. În această perioadă “așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, declara în conferință, marți, Sorin Cîmpeanu.
- După 24 august, la începutul lunii septembrie ar trebui să poată intra în procedură parlamentară de adoptare, potrivit ministrului. Din toamna acestui an vom putea să avem adoptate, după cele 2 perioade de dezbatere publică și parlamentară, proiectele celor 2 legi.
Legile vor intra în vigoare la 30 de zile după promulgarea de către președintele României. Apoi ministerul Educației are la dispoziție 8 luni pentru elaborarea și promovarea legislației subsecvente. E vorba despre peste 300 de acte normative, ordine de ministru și hotărâri de Guvern. Astfel, în septembrie 2023, “în paralel cu grupurile de lucru deja constituite pentru planurile cadru de liceu si revizuirea celor de gimnaziu si învățământ primar, vom avea planuri cadru noi, curriculum nou”, mai spune Sorin Cîmpeanu.
Potrivit propunerii din noua lege a Educației din Învățământul Preuniversitar, elevii care vor da Bacul în 2027 nu vor mai susține probe scrise individual, ci o singură probă scrisă ce va conține noțiuni din mai multe discipline.
În plus, proba de competență în limbi străine se va susține la două limbi de circulație internațională. Rămâne și proba de competențe digitale, iar cea de profil și specializare va fi facultativă, a explicat ministrul, potrivit propunerilor din proiectul noii legi.
De la Guvern, Sorin Cîmpeanu a venit cu precizări legate de propunerile privind examenul de Bacalaureat 2027. Mai exact, a dat detalii despre ce va conține singura probă de scrisă și în ce proporție vor fi incluse în examen noțiunile de limba română, matematică, științe, istorie și geografie și materii din aria socio-umane.
“Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are patru niveluri de dificultate care duc la obținerea aceleași diplomei de bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și profilurile posibile.
Este vorba în primul rând de limbă și literatură română. (…)
A doua probă este bineînțeles cea de matematică. Aceste probe ar putea să aibă o pondere în proba scrisă de 40-50%. Oricum împreună cu disciplinele istorie și geografie ar trebui să aibă pondere de 60%, restul până la 100% să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: științe (fizică, chimie, biologie) și o disciplină din grupul socio-umane (economie, psihologie, sociologie, logică)”, spune Sorin Cîmpeanu.
Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat astfel:
A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;
D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:
- a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
- f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.
Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
- b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
- c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;
Absolvenţii care au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.
Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.
“Proba la alegere a candidatului are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului. Asta pentru a încuraja elevii să se prezinte la bacalaureat, pentru a demonstra nivelul de excelență, fiind singura probă care este direcționată în acest mod în examenul de bacalaureat. Restul probelor, subliniez, verifică competențele de bază”, a spus ministrul Educației în conferința de presă de marți,12 iulie, în care a prezentat proiectele noilor legi ale Educației.
Foto: © Andreaobzerova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil
1 comment
Asadar vom avea:
un fel de proba, unde romana si matematica vor avea o pondere, poate, majoritara.
dar vom avea doua probe pentru doua limbi “de circulatie”.
iar unii dintre absolventi inca o proba, pentru limba materna.
Totalul: 2 sau 3 probe in zona limbilor straine, o bucatica de proba romana, o bucatica de proba matematica. Si, facultativ, niste probe mai orientate spre ceea ce ar trebui sa conteze.