Structura subiectelor la Limba și literatura română din cadrul examenului național de Bacalaureat 2025 este explicată într-un document al Ministerului Educației. Este vorba despre Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a XII-a în anul școlar 2024-2025 – Limba și literatura română. Vezi mai jos, în articol, cum sunt structurate subiectele pentru proba scrisă șa Limba română.
- Ce predau profesorii de liceu la clasa a XII-a din toamnă: Reperele metodologice pentru 95 de discipline au fost publicate – descarcă documentele
- Reperele metodologice sunt niște ghiduri pe care profesorii de liceu le folosesc în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline.
Conform documentului, proba scrisă la Limba şi literatura română reprezintă o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, cu durata de 180 de minute, subiectele fiind însă diferențiate (parțial) în funcție de filiere, profiluri și specializări, astfel:
a. un subiect pentru Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic);
b. un subiect pentru Filiera teoretică – Profil umanist; Filiera vocaţională – Profil pedagogic.
Proba scrisă este alcătuită din trei subiecte:
1. Subiectul I are ca suport un text nonliterar, memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, ştiinţific, argumentativ, din domeniul audio-vizualului, studiat sau la prima vedere și este alcătuit din doi itemi: un item semiobiectiv de tip întrebare structurată (A) și un item subiectiv de tip eseu (B);
2. Subiectul al II-lea are ca suport un text literar (epic, liric sau dramatic) și constă într-un item subiectiv de tip eseu restrâns;
3. Subiectul al III-lea, constând în elaborarea unui eseu structurat, vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor literare studiate ce aparțin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare și/sau a tipurilor de texte menționate în programa de bacalaureat.
Subiectul I și subiectul al II-lea sunt comune tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor. Subiectul al III-lea este diferențiat în funcție de filieră, profiluri și specializări
Subiectul I: 50 de puncte
„Textele-suport propuse pentru acest subiect sunt nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului etc. Deși este posibil ca un text să fi fost studiat întâmplător la clasă de unii elevi, datorită faptului că profesorul lor l-a propus din proprie inițiativă, textele alese pentru subiectul de examen se doresc a fi inedite pentru elevi, din afara manualelor școlare, fiind urmărit principiul ofertării unui text la prima vedere, care să permită evaluarea competențelor de comprehensiune și de interpretare.
Subiectul conține un prim item, A., semiobiectiv, de tip întrebare structurată, alcătuit din cinci sub-întrebări a câte 6 puncte fiecare, vizând înțelegerea textului – decodificarea şi comprehensiunea literală (procesele de lectură vizate fiind, de regulă, accesarea şi regăsirea, integrarea şi interpretarea, reflecţia şi evaluarea)”, se arată în document.
Al doilea item al Subiectului I, cerința B., este un item subiectiv de tip eseu, generat de textul-suport, și vizează producerea unui text de tip argumentativ (formularea ipotezei, anunțarea poziției, construirea a două argumente, formularea concluziei). Punctajul alocat este de 20 de puncte.
În document este menționat că cele mai frecvente erori în rezolvarea acestui item sunt constituite de formularea și dezvoltarea argumentelor. Pentru a le evita, profesorii trebuie să-i ajute pe elevi să deprindă o serie de strategii de gândire și de redactare.
„Astfel, eroarea principală este constituită de dublarea unui argument. Mai exact, primul argument este reformulat ca un al doilea argument, prin parafrazare sau prin asociere cu alt exemplu decât cel utilizat în susținerea primului argument. Elevii trebuie ajutați să înțeleagă faptul că nu exemplul diferit asigură un argument diferit, ci că pentru argumente diferite trebuie să se raporteze la arii de referință conceptuală diferite (de exemplu personal și comunitar/social/universal, științific și artistic, speculativ și empiric, emoțional și pragmatic etc.).
O altă eroare o constituie formularea unui argument și a unui contraargument. O argumentare corectă trebuie să conțină, însă, cel puțin două argumente care susțin opinia din ipoteză. Un contraargument poate fi utilizat doar dacă este folosit ca idee de balansare, pe care un argument mai puternic în favoarea opiniei din ipoteză, o combate.”
Subiectul al II-lea: 10 puncte
Text-suport: literar (poezie lirică, proză narativă, text dramatic)
Itemul subiectiv de tip eseu restrâns vizează interpretarea și/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text, iar cele 10 puncte se acordă astfel: 6 puncte pentru conținut, 4 puncte pentru redactare.
„Este util pentru elevi să-i asigurați că, în cazul cerinței de comentare a unui text/fragment de text poetic prin realizarea unor legături între ideile poetice și mijloacele artistice sau a caracterizării unui personaj, rezolvarea nu trebuie să se constituie într-o analiză exhaustivă, cu integrare a textului în curent literar/cultural, cu prezentări ale imaginarului unui curent literar, cu trăsături ale acestora etc. Elevii trebuie să știe că nu sunt depunctați dacă răspund strict solicitării din cerință, fără să încerce o abordare eseistică amplă.
Analiza subiectelor pentru examenul național de bacalaureat extrase în ultimii ani și a testelor de antrenament a permis identificarea unor cerințe standard:
1. Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
2. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notaţiilor autorului din fragmentul de mai jos.
3. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
4. Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat”, se arată în documentul cu reperele metodologice.
Subiectul al III-lea: 30 puncte
Itemul subiectiv este de tip eseu structurat, cu trei repere formulate. Acesta vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor literare studiate ce aparțin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare și/sau a tipurilor de texte menționate în programa de bacalaureat.
Subiectul este diferențiat în funcție de filieră, profiluri și specializări. Pentru conținutul eseului se acordă 18 puncte (6 puncte pentru dezvoltarea fiecărui reper), iar pentru organizarea discursului 12 puncte.
„Și în cazul eseului structurat, facem mențiunea că elevii trebuie să abordeze aspectele menționate în repere, ca număr și conținut, nu să construiască o lucrare cu intenții exhaustive interpretativ, despre textul studiat. De exemplu, dacă sunt solicitate două trăsături care fac posibilă încadrarea textului într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică, elevul nu trebuie să noteze și să dezvolte trei, patru sau toate trăsăturile pe care le cunoaște. De asemenea, pentru analiza a două elemente de compoziţie/structură şi/sau de limbaj este suficient să aleagă două, considerate relevante, nu trebuie să facă dovada trecerii prin toate conceptele pe care le cunoaște și care ar putea fi aplicate în analiza textului respectiv.
O mențiune credem că mai trebuie să formulăm cu privire la dezvoltarea unor conținuturi. Există situații în care se acordă un punctaj pentru numirea unei trăsături, spre exemplu, iar pentru evidențierea acesteia, prin valorificarea textului, se acordă punctaj separat. Totuși, această evidențiere nu este necesar să se transforme, nici ea, într-un excurs hermeneutic arborescent. Elevii pot fi speriați de astfel de perspective, iar tendința imediată este de a se pregăti prin memorarea unor analize prefabricate. Dar practica didactică de conducere a lor înspre rezolvarea adecvată trebuie să-i încurajeze înspre formularea unor idei coerente și corecte, chiar succinte, nu înspre încercări de tratate critice sau de istorie literară, cu pretenții de exhaustivitate. Astfel, evidențierea unei trăsături prin valorificarea textului poate fi realizată prin exemplificarea sau explicare într-un enunț clar, fără a necesita amplificări și succesive referințe teoretice. În mod similar, comentarea unor idei sau imagini poetice, relevante pentru tema textului, nu presupune un demers analitic unic, dintr-o perspectivă sau alta, consacrată de un critic literar sau de altul și nici o trecere în revistă a întregului inventar de perspective critice formulate cu privire la textul în cauză. Competența de interpretare este evidențiată în mod adecvat dacă ideea este formulată și justificată prin raportare la text într-un enunț sau câteva enunțuri clare.
Noi, ca profesori aflați în ipostaza evaluatorilor, trebuie, de asemenea, să ținem cont că notarea eseurilor structurate trebuie realizată în conformitate cu aceste repere, fără a ne lăsa tentați să subevaluăm o lucrare, prin prisma unor așteptări ale obiceiurilor noastre interpretatative sau ale bagajelor noastre informative, care este firesc să le depășească pe ale unor absolvenți de liceu.
Baremul de corectare şi de notare este ghidul de evaluare a rezolvării subiectului cu statut de obligativitate. Fără să fie constrângător, căci lasă libertatea exprimării originale și a formulării unor argumente în manieră personală, el este, pentru noi, profesorii evaluatori, un îndreptar de la care nu ar trebui să ne abatem, cu intenția de a ne manifesta propriile convingeri interpretative.”
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.