BAC 2025 Biletele la proba orală la limba română din prima zi de competențe. Elevii au primit fragmente din Statutul Elevului, presă culturală, texte de lege și despre DOOM 3

11.288 de vizualizări
Bilete BAC 2025 Proba orală – limba română, competențe lingvistice Edupedu / Foto: captură document
Elevii de clasele a XII-a / a XIII-a care au început de luni să susțină probele de evaluare a competențelor de comunicare în limba română – Bacalaureat 2025 au primit texte fie literare, fie de lege sau din regulamente (Statutul elevului), ori interviuri, potrivit unui set de subiecte obținut de Edupedu.ro.

Printre ele se numără fragmente din legea accesului la informații de interes public, legea voluntariatului, dar și articole de presă generală sau culturală (Matei Vișniec), fragmente de proză (Ioana Pârvulescu, Jean Bart), articole de lingvistică (Rodica Zafiu, Emina Căpălnășan).

Edupedu.ro redă mai jos în articol setul de 25 de subiecte date elevilor luni, 27 ianuarie, la proba de evaluare a competențelor – limba română BAC 2025, cu precizarea că unele texte suport pot fi în varianta mai scurtă decât cea de pe biletul primit. În aceste locuri, am semnalat ca atare.

Bacalaureat 2025 a început luni cu proba de evaluare a competențelor lingvistice – la limba română și limba maternă. Elevii de clasa a XII-a care încă nu sunt absolvenți de liceu primesc calificative în funcție de punctajele acordate de profesori în borderou și trec cu condiția să se prezinte. Cu alte cuvinte, elevii nu pot „pica” probele de competențe decât dacă nu se prezintă, iar absența la ele nu le permite să participe la examenele scrise din vară.

Biletul nr. 1 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Evident, în spațiile unde libertatea este încă reală, scriitorii vor continua să creadă în misiunea lor, în rolul civilizator al literaturii, în faptul că ficțiunea structurează personalitatea omului, precum și gândirea critică.

Recent, am asistat la un fabulos festival internațional de literatură și traduceri, cel de la Iași, un veritabil pelerinaj cultural european. Am văzut în ochii multor elevi și studenți acea sclipire care te face să crezi că nu e totul pierdut. Am asistat la interesante și savuroase discuții despre literatură, în Sala Mare a Teatrului Național, arhiplină – momente uluitoare, dătătoare de speranță. […] La Iași, întâlnindu-mă cu mulți confrați, descoperind noi nume de scriitori, discutând cu traducători care au venit din peste zece țări, parcă m-am reconciliat cu Istoria. Poate că totuși virajul făcut de ea spre barbarie și spre un posibil conflict global nu este definitiv. Poate că umanitatea mai are timp să evite haosul, să dea înapoi, să încerce un alt drum. Scriitorii pot fi de folos în astfel de momente, pot lansa semnale de alarmă, pot cere corectarea traiectoriei…

Ar fi culmea ironiei ca umanitatea să se inflameze și să se sinucidă sau să se întoarcă la un nou Ev Mediu obscurantist, într-un moment de apogeu în materie de producție de cărți și de consum de literatură… Văzut de la mare distanță, de exemplu de niște extratereștri curioși să se compare cu noi, acest scenariu ar fi sinonim cu o negare absurdă a ceea ce aș numi „sensul creativității culturale”. „Uite că pământenii și-au făcut harakiri într-un moment de apogeu al inventivității lor artistice!”, ar exclama acești observatori. Și ar rămâne apoi pe gânduri, timp de o mie de ani solari, întrebându-se: „La ce le-o fi folosit ăstora cultura?”

(Matei Vișniec, „Neliniști din marea bibliotecă a lumii”, Observator Cultural, 28 octombrie 2024)

Cerințe:
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre rolul artelor în societatea contemporană? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 2 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Treptat, poveștile despre cozonaci au început să-mi vorbească altfel: erau capsule ale intimității ocrotitoare, lecții despre pofta de viață în siguranța unui cămin, despre răbdare, încredere, dragoste, tărie de caracter și despre o pașnică întregire a omului în timp, care, în secolul tuturor vitezelor și al tehnologiei digitale, a devenit cu atât mai rară și mai prețioasă”, scrie Tatiana Niculescu în cea mai recentă carte a sa, „Delicioasa poveste a cozonacului românesc” (Editura Humanitas, 2024).

Despre acest spectaculos și riguros document de istorie culturală – totodată, o poveste care e și „o fereastră spre istoria României” –, în dialogul exclusiv de mai jos cu autoarea cărții.

Cristian Pătrășconiu: Mâncăm cozonac(i), deci mâncăm și cultură? Cultura cozonacului, istoria cozonacului?

Tatiana Niculescu: Mă bătea de mult timp gândul să scriu o istorie culturală a cozonacului românesc, pornind de la o curiozitate legată de avatarurile pâinii albe pe teritoriul țărilor române și de la mitologizarea ulterioară a cozonacului, văzut, trăit ca un simbol al copilăriei fericite, al căminului ocrotitor, al familiei armonioase, în fine, al unui acasă ideal și, prin constrângere ideologică, redus, la un moment dat, și la o specialitate etnică. Există o mare încărcătură afectivă în jurul acestei pâini dulci, stârnită mai cu seamă de mirosul cozonacului proaspăt scos din cuptor, care e reflexul unei culturi și al unei istorii.

Mica mea istorie culturală descoperă istoria României într-o felie de cozonac, ca să zic așa. Apariția cozonacului și apoi răspândirea lui pe teritoriul României sunt o dovadă de rafinare nu doar a gustului, ci și a purtărilor, a ținutei, a preocupării pentru convivialitate. Carevasăzică, cozonacul reprezintă și un pas cultural. Și mai e ceva: în țări răvășite de-a lungul istoriei de cotropiri succesive, de jafuri, de stăpâniri diverse, e semnul unei așezări. Nu poți să faci cozonac pe fugă, în mare grabă, când trebuie să te ascunzi în munți de cine știe ce năvăliri sau să iei calea exilului ca să nu fii decapitat. Cultura începe cu adevărat când apare semnul/semnalul unei așezări în matcă a unei comunități. Asta mi se pare că exprimă istoria cozonacului.”

(Tatiana Niculescu în dialog cu Cristian Pătrășconiu, România Literară, nr. 36/2024)

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța păstrării tradițiilor? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 3 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Cuvântul „geacă” este foarte folosit în prezent, ca termen aproape general pentru piesa vestimentară care, îmbrăcată peste alte haine, acoperă partea superioară a corpului, având mâneci lungi și deschidere în față. Desigur, definiția e doar orientativă: denumirile obiectelor vestimentare nu alcătuiesc o terminologie înzestrată cu precizie științifică, ci depind de mode, de istoria și circulația produselor, de schimbările materialelor și ale tiparelor, de concurența dintre cuvintele cu semnificații apropiate și mai ales de preferințele vorbitorilor, care le extind sau le restrâng pe nesimțite sensul.

O controversă încă nerezolvată privește originea cuvântului. Unii dintre lingviști – Th. Hristea, Florica Dimitrescu, Hortensia Pârlog – au fost de părere că termenul provine din italiană, din „giacca”. În DEX s-a impus ipoteza preluării pe cale orală, din englezescul „jacket”. Forma italienească e cea mai apropiată de cea din română; faptul că nu s-ar fi preluat sensul principal din italiană (sacou sau veston, ca parte a costumului bărbătesc) nu este o mare problemă, date fiind extinderile sau restrângerile semantice produse adesea în trecerea de la o limbă la alta. Sursa englezească presupune o deformare a cuvântului, dar nu provenea dintr-una similară, cam în același timp, forma „blugi”? Ambele ipoteze etimologice par să se susțină și poate chiar să se completeze, dacă admitem existența unor surse multiple ale cuvântului.”

Rodica Zafiu, „Geaca: istorie recentă”, Dilema, 20 noiembrie 2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre împrumuturile din limba engleză în limba română actuală? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 4 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Noul Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație (ediția a VI-a) (ÎOOP6), coordonat de academicianul Gabriela Pană Dindelegan, a ieșit de sub tipar, anunță Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române.

ÎOOP6 continuă tradiția Îndreptarelor academice elaborate de Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române (ediția anterioară datează din 1995), fiind o lucrare esențialmente normativă, menită să ofere soluții corecte în cazurile de variație lingvistică, precizează institutul, într-o postare pe Facebook.

Apărută la Editura Univers Enciclopedic, lucrarea are o largă destinație, adresându-se atât utilizatorilor specialiști, cât și celor nespecialiști, tuturor acelora care folosesc limba română în manifestarea ei orală sau scrisă – de la elevi, studenți, masteranzi, profesori la jurnaliști, editori, scriitori, traducători, juriști etc.

Potrivit Agerpres, în cele 352 de pagini, cartea răspunde celor mai dificile întrebări normative, asigurând utilizarea corectă a limbii române literare actuale. „ÎOOP6 are două părți: în prima parte, se prezintă criteriile de elaborare a lucrării, precum și principiile ortografiei românești, urmate de sinteze normative pentru fiecare dintre clasele lexico-gramaticale; partea a doua, destinată vocabularului propriu-zis, cuprinde, în ordine alfabetică, cuvintele și formele cu dificultăți normative.”

„Noul Îndreptar ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație”, UZPR, 07 octombrie 2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre necesitatea publicării unor lucrări normative în domeniul utilizării limbii? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 5 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Aprilie 2011

„În limba română există o frumoasă vorbă, „mi-a fugit pământul de sub picioare…”, ei bine, mie mi-a fugit timpul de sub picioare – patru luni au zburat ca un TGV și tot ce era „acum” și „imediat” a devenit într-o secundă trecut. De asta te-am lăsat și pe tine, dragă blogule, pe altă dată… și iată-mă, în sfârșit, în acest altădată.

Am fost la Craiova pe la mijlocul lui februarie. Pentru prima dată la Craiova. Dimineața ies din hotel la braț cu Nicolae Coande, poetul și organizatorul duminicilor de poezie de la Teatrul „Marin Sorescu”, care, în ciuda periodicității acestor matinee literare, își păstrează caracterul de eveniment, fiindcă eu, cel puțin, am trăit apariția mea pe scena teatrului craiovean, în fața unei săli pline de spectatori care vorbeau aceeași limbă cu mine – nu mă refer aici la limba mea natală, ci la limba mea spirituală –, drept un real eveniment.

Întrebări. Răspunsuri. Revărsări de simpatie dinspre sală spre scenă și invers. Am tronat mai bine de două ore într-un jilț ce părea însuși tronul lui Mihai Viteazul, că tot a fost el Banul Craiovei. Și Nicolae Coande, care îmi sublinia multitudinea meritelor, normală la o vârstă atât de încăpătoare, parcă săvârșea ceremonialul unei încoronări.

Trebuie să vă mărturisesc că, oricât de ciudat ar părea, și chiar dacă tronul meu suna mai degrabă autoironic, ne place să fim lăudați și dacă nu o fac prețuitorii artei, compensația îți vine, cu asupra de măsură, de la degustătorii cărților tale, ceea ce e infinit mai mult, fiindcă degustătorii sunt cu mult mai numeroși, și, în orice caz, mai dezinteresați în opțiunile lor decât prețuitorii.

aceeași zi. Ora 18.
Iar Craiova… am primit telefoane, scrisori, cărți de la poeții din oraș. Le mulțumesc. Simt că am lăsat o mică urmă în memoria lor și asta e, omenește vorbind, mai mult decât o cronică literară!”

Nora Iuga, „Blogstory”

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumentează-ţi răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța manifestării recunoștinței? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 6 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„În contextul actual, în care tehnologia joacă un rol fundamental în educație, este esențial să discutăm despre echilibrul dintre utilizarea tehnologiei digitale și metodele tradiționale de învățare. Pe de o parte, accesul la resurse online, la platforme interactive și la cursuri în format digital a revoluționat procesul educațional, oferind posibilități nelimitate de aprofundare a cunoștințelor. Pe de altă parte, studiile recente arată că utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale poate afecta concentrarea și capacitatea de învățare a elevilor.

Astfel, educatorii și părinții trebuie să adopte o abordare echilibrată, care să valorifice beneficiile noilor tehnologii, fără a neglija importanța interacțiunii directe și a studiului în format fizic. O soluție ar putea fi combinarea metodelor moderne cu cele clasice, astfel încât să fie menținută motivația pentru învățare, dar și dezvoltate abilitățile critice și analitice ale elevilor.”

Sursa: articol educațional, revista „Educația Azi”, nr. 12/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Care este scopul comunicării în acest text?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre utilizarea tehnologiei în educație? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 7 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„În fiecare zi, limbajul nostru se îmbogățește cu termeni noi, mulți dintre ei împrumutați din alte limbi, în special din engleză. Termeni ca „online”, „scroll”, „trend” sau „deadline” sunt acum uzuali în conversațiile cotidiene, în special în rândul tinerilor.

Pe de o parte, acest fenomen este un semn al globalizării și al deschiderii către alte culturi. Pe de altă parte, unii lingviști avertizează că utilizarea excesivă a anglicismelor poate duce la pierderea unor termeni autohtoni și la o „slăbire” a identității lingvistice naționale.

Problema nu este nouă, iar istoria arată că limba română a fost mereu influențată de contactele cu alte limbi, dar a reușit să-și păstreze identitatea. Ceea ce contează este felul în care folosim aceste împrumuturi: dacă ele aduc un plus de precizie și expresivitate sau dacă înlocuiesc inutil cuvintele deja existente.”

Sursa: articol de lingvistică aplicată, „Revista de Filologie Modernă”, nr. 8/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce perspectivă adoptă autorul în privința împrumuturilor lingvistice?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre influența limbii engleze asupra limbii române? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 8 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„În ultimii ani, fenomenul știrilor false a căpătat o amploare fără precedent, afectând nu doar percepția publicului asupra realității, ci și deciziile politice, sociale și economice. Specialiștii avertizează că răspândirea informațiilor eronate este favorizată de rețelele sociale, unde verificarea surselor este adesea neglijată.

Un exemplu recent este cazul unei informații virale care anunța închiderea unor instituții publice, deși autoritățile nu emiseseră nicio decizie oficială în acest sens. În câteva ore, panica s-a răspândit rapid, determinând reacții nejustificate din partea cetățenilor.

Pentru a combate fenomenul fake news, experții recomandă dezvoltarea gândirii critice și verificarea surselor înainte de a distribui o informație. De asemenea, mass-media joacă un rol crucial în demontarea știrilor false și în promovarea unei informări corecte și echilibrate.”

Sursa: Stela Giurgeanu, „Impactul știrilor false”, revista „Actualitatea Media”, nr. 10/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce scop are textul?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre impactul știrilor false în societate? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 9 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„În România, numărul bibliotecilor publice a scăzut dramatic în ultimele decenii. Dacă în anii ’90 existau mii de biblioteci comunale și orășenești, astăzi multe dintre acestea fie au fost desființate, fie funcționează în condiții precare.

Într-o lume în care accesul la informație este mai facil ca niciodată, mulți se întreabă dacă bibliotecile mai sunt relevante. Totuși, ele rămân esențiale pentru educație și cultură, oferind acces gratuit la cărți și spații dedicate studiului. De asemenea, bibliotecile publice sunt centre de socializare și evenimente culturale, contribuind la dezvoltarea comunităților locale.

Pentru a-și păstra relevanța, bibliotecile trebuie să se adapteze: digitalizarea colecțiilor, organizarea de activități interactive și colaborarea cu școlile sunt doar câteva dintre soluțiile propuse de specialiști pentru revigorarea acestor instituții.”

Sursa: articol cultural, „Revista Biblioteca Modernă”, nr. 5/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul acestui mesaj?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre rolul bibliotecilor în societatea contemporană? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 10 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Cuvintele sunt mai mult decât simple instrumente de comunicare. Ele construiesc realitatea în care trăim, influențând percepțiile, emoțiile și deciziile noastre. Un exemplu concret este utilizarea cuvintelor în publicitate, unde anumite expresii declanșează reacții specifice: „ofertă limitată” creează un sentiment de urgență, iar „produs testat dermatologic” induce încredere.

De asemenea, în politică și în mass-media, formulările utilizate pot modela opinii și atitudini. Expresii precum „reformă economică” și „criză financiară” sunt adesea interpretate diferit în funcție de context și de intenția emițătorului.

Alegerea cuvintelor este esențială și în relațiile interpersonale, unde limbajul poate fi folosit pentru a construi sau pentru a distruge încrederea. Conștientizarea impactului pe care îl au cuvintele asupra noastră și asupra celor din jur este un pas important în dezvoltarea unei comunicări eficiente și responsabile.”

Sursa: eseu despre limbaj, „Revista de Psiholingvistică”, nr. 3/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce scop are textul?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre puterea limbajului în influențarea opiniilor și comportamentelor? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 11 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„În ultimele decenii, urbanizarea accelerată a transformat orașele într-un amestec de arhitectură istorică și structuri moderne. Dacă în trecut centrele orașelor păstrau un stil arhitectural coerent, astăzi clădirile vechi sunt adesea înlocuite de construcții noi, care nu respectă întotdeauna identitatea locului.

Pe de o parte, modernizarea aduce beneficii: infrastructură îmbunătățită, clădiri eficiente energetic și dezvoltare economică. Pe de altă parte, lipsa unei viziuni unitare duce la pierderea patrimoniului arhitectural și la o estetică urbană fragmentată.

Specialiștii în urbanism susțin că soluția optimă este integrarea armonioasă a noilor clădiri în peisajul existent, astfel încât orașele să-și păstreze identitatea fără a împiedica progresul.”

Sursa: articol urbanistic, „Revista Orașul Viitorului”, nr. 7/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Care este tema principală a textului?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre păstrarea patrimoniului arhitectural în orașele moderne? Motivează-ți răspunsul.

Voi reda biletele exact așa cum sunt în document, fără alterări. Voi începe cu biletele 12, 13 și 14.

Voi extrage și transcrie integral biletele 12, 13 și 14 exact cum sunt în document. Un moment.

Biletul nr. 12 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Drepturi de asociere și de exprimare

Art. 10. Elevii beneficiază de următoarele drepturi de asociere:
a) dreptul de a forma, adera și participa la grupuri, organizații, structuri sau mișcări care promovează interesele elevilor, inclusiv la grupuri și organizații nonformale, economice, sociale, educaționale, recreaționale, culturale sau altele asemenea, în condițiile legii;
b) dreptul la protest, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, fără a utiliza jigniri sau a manifesta un comportament discriminatoriu și fără a perturba orele de curs;
c) dreptul la reuniune, în afara orarului școlar.

Exercitarea dreptului la reuniune nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege și care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranței naționale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea și moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora;
d) dreptul de a participa la ședințele Consiliului elevilor, în condițiile prevăzute de prezentul statut;
e) dreptul de a fi aleși și de a alege reprezentanți, fără nicio limitare sau influențare din partea personalului unității de învățământ;
f) dreptul de a publica reviste, ziare, broșuri și alte materiale informative, precum și de a le distribui elevilor din unitatea de învățământ preuniversitar, fără obligația unității de învățământ de a publica materialele. Sunt interzise publicarea și distribuirea de materiale care aduc atingere securității naționale, ordinii publice, drepturilor și libertăților cetățenești, care constituie atacuri xenofobe, denigratoare sau discriminatorii.

Sursa: Statutul elevului

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța reglementării conduitei școlare? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 13 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„O poveste scurtă înainte de a încheia. Dintre primele cărți care, copil fiind, mi-au căzut în mână, una se numea Fram, ursul polar. Este a lui Cezar Petrescu. Mi-a rămas în minte ca o poveste tristă. Fram este un urs alb care, luat de mic de la Cercul Polar, ajunge într-un circ. Acolo e îndrăgit de toată lumea.

Și de stăpânii circului și de copii care, la fiecare spectacol, așteptau cu sufletul la gură apariția lui în arenă. Fram primea bomboane și era aplaudat. Dar într-o zi, Fram a început să se gândească la ghețurile polare, la frații și părinții lui. L-a cuprins tristețea. În timpul spectacolelor, era din ce în ce mai „absent” și, în cele din urmă, a refuzat să mai intre în arenă.

Înțelegând ce i se întâmplă, stăpânii lui au hotărât să-l ducă înapoi la Cercul Polar. Și, într-o bună zi, Fram s-a pomenit în țara cu ghețuri din care plecase. Dar ce mare i-a fost surpriza! Când s-a întâlnit cu primii urși albi, cu frații lui, a constatat că aceștia erau răi, sălbatici și bădărani. Când Fram făcea tumbe, ei își arătau colții, ba chiar săreau să zgârie și să muște. Într-un cuvânt, nu erau deloc courtois.

Lui Fram nu i-a trebuit mult timp ca să priceapă că el nu mai aparținea lumii aceleia care, altădată, fusese și a lui. De fapt, ceea ce înțelege este că el nu mai era „la el” nicăieri pe lume.”

Sursa: Gabriel Liiceanu, Scrisori către fiul meu

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța acceptării diferențelor dintre oameni? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 14 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Una s-a născut cu telefonul mobil, cealaltă abia a trimis un SMS de pe o cărămidă pe la 35 de ani. Una și-a luat prima pereche de blugi printr-un noroc, de la un marinar, printre puținii care aduceau mărfuri occidentale în țară. Cealaltă are mai multe perechi luate de la mall.

Le despart vreo 50 de ani care au cuprins comunism, o revoluție, democrație. Centrul Generații din București al Fundației Regale Margareta a României aduce împreună 30 de seniori și 50 de copii. Școala 9 i-a provocat la un interviu.

La Centrul Generații în Grozăvești, de la primele ore, copii și seniori își iau locurile la masă, ca în orice altă zi. Copiii își fac temele alături de voluntarii pensionari, vorbesc despre ce îi supără și ce îi face fericiți, se susțin să treacă prin zi și prin viață mai ușor.

Elevii care vin la aceste activități de tip afterschool au fost recomandați de direcțiile de asistență socială, adică la un moment dat s-au confruntat cu diferite probleme în familie sau la școală. Scopul este ca cei mici să înțeleagă mai bine materia, să-și îmbunătățească rezultatele și să prevină abandonul școlar.

Pentru seniori e altă poveste. Ieșirea la pensie înseamnă confruntarea cu singurătatea și absența interacțiunilor sociale.

O spune și un studiu al Asociației „Niciodată singur” – unu din patru seniori simte un nivel ridicat de singurătate, iar jumătate se simt singuri uneori. Centrul Generații vine tocmai pe această nevoie.”​

Sursa: articol social, Școala 9, 2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Ce tip de text este acesta? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța solidarității între generații? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 15 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Oricine e înzestrat cu aptitudinile spirituale necesare, receptive și de spontaneitate, poate să ajungă, încetul cu încetul, la înjghebarea unei conștiințe filozofice. În domeniul filozofiei, situația nu ni se pare să fie deosebită de aceea ce ne întâmpină în ținuturile artei, unde, prin deprinderea puterilor și prin familiarizarea cu operele, poți, pe temeiul înnăscut al unei sensibilități firești, să-ți constituie o conștiință artistică.

Înfiriparea unei conștiințe specifice este condiționată, atât în domeniul filozofic, cât și în cel artistic, de o îndelungată experiență prin ținuturile corespunzătoare, adică de un contact asiduu cu modul marilor creatori, de un susținut efort de asimilare a operelor existente, dar, pe cât cu putință, și de un exercițiu pe măsura lor, a facultăților spirituale angajate de la sine în atari preocupări.

„Conștiința filozofică” trebuie s-o înțelegem într-un fel ca o răsfrângere în spirit, mai mult sau mai puțin lucidă, a situației în chestiune. Cel ce și-a alcătuit, cu suficient discernământ și datorită unui proces multiplu condiționat, o conștiință filozofică știe foarte bine că filozofia, într-o cuprindere de ansamblu, își are ,,ființa” și „autonomia” ei. Acestei autonomii și acestei ființe vom încerca să-i dăm un relief în paginile de față. Ne vom strădui, cu alte cuvinte, să scrutăm structura intimă a gândirii filozofice, și aceasta călăuziți în primul rând de ținta de a înlesni și celor cu mai puțină umblare prin acest domeniu constituirea unei conștiințe filozofice.”

Sursa: Lucian Blaga, „Despre conștiința filozofică”

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța filozofiei în educație? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 16 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Într-o dimineață mohorâtă de marți, s-a întrerupt curentul. Nu m-am neliniștit, nu e o noutate pentru cine a trăit și în comunism. Noutatea a fost că lucram la computer, la niște slide-uri în PowerPoint, un program de prezentare care te ajută să pui pe pagini separate, secvențiale, imagini și text, după plac, lucruri care pot fi apoi proiectate.

Când s-a produs pana de curent, nu mai mult de câteva secunde, lumina și calculatorul s-au stins deodată. Era o zi ploioasă și am rămas aproape în beznă. Apoi lumina s-a reaprins, însă calculatorul nu. Am apăsat pe butonul de aprindere. Atunci bietul meu computer mi-a dat un spectacol cu adevărat tulburător. Încerca să-și revină după șocul suferit, dar ce se întâmpla cu el îți strângea inima.

Părea să caute și să nu găsească, făcea încercări disperate să revină la normal, reușea câteva secunde, apoi recădea în haos, torsul lui de pisică, acel sunet inconfundabil care-ți arată că e în curs de reorganizare, se auzea neîntrerupt, clepsidra prin care curge timpul electronic apărea amenințătoare de câte ori atingeai ceva, beculețul roșu pâlpâia dezordonat, vegheat de cel verde.

Ecranul, al cărui fond este la mine albastru, își schimba mereu aspectul și de câteva ori, fără să se stingă, a devenit totuși insuportabil de negru, apoi s-a mai luminat puțin, cenușiu ca un poem de Bacovia. Între timp trecea prin toate metamorfozele, una mai ciudată decât alta.”

Sursa: Ioana Pârvulescu, Întoarcere în secolul 21

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre rolul tehnologiilor digitale în societatea contemporană? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 17 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Sulina, 1 august

„În sfârșit, mult așteptatul ordin de plecare sosise.

Itinerariul călătoriei îl știam de mult; câte zile nu pierdusem, noi ofițeri tineri, cu hărțile dinainte urmărind cu degetul conturul coastelor Asiei-Mici.

De două luni navigam tot prin aceleași locuri, învârtindu-ne între Constanța și gurile Dunării; ardeam de dorul altor locuri în depărtări necunoscute.

Manevrele de pânze, evoluțiile în largul mării, tirul, exercițiile de bărci și întregul serviciu riguros al bordului începuse să mă sature în nerăbdarea așteptării celei dintâi călătorii mai lungi.

Visele mi se împlineau… acele vise care îmi mângâiaseră viața tristă de școală… o viață de copil chinuit, îngropat între zidurile școlilor militare, unde vremea se târa așa de greu între orele de instrucție, când îmi îngheța mâna pe patul armei, și între orele de meditație, seara, când capul cădea încet pe cartea deschisă pe pupitrul vechi și ros de coatele atâtor generații.

Dar le uitasem ca prin farmec toate acele mici mizerii zilnice care îmi chinuiseră copilăria: uitasem până și patul de la închisoare… patul acela tare, de lemn acoperit cu o rogojină, pe care în atâtea nopți mi-am odihnit trupul zdrobit, de osteneala zilei, cu mantaua făcută ghem drept căpătâi.

Ah!… de câte ori, înainte de a mă prinde somnul, zăcând așa într-o toropeală pașnică și dulce, între vis și viață, înaripata închipuire își lua zborul și, înflăcărând simțirea, mă purta prin locuri nevăzute dar așa de frumoase și atât de mult visate.

De câte ori nu mă-ntrebasem cu prietenul ce dormea la cap cu mine: „Tu pe unde te afli acum? Eu mă?… Ah! Eu sunt departe… pe valurile Mediteranei, spre Italia… pe coastele Calabriei!”

Ce bine le cunoșteam aceste locuri – din atlasul geografic, bineînțeles.”

Sursa: Jean Bart, Jurnal de bord

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre plăcerea de a călători? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 18 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Articolul 3
Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Articolul 4
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.

Articolul 5
(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.

(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).

Sursa: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța asigurării accesului la informații? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 19 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„Am scris de mai multe ori despre el, am scris cu el, de fiecare dată cu impresia că scriam despre mine și totuși despre altul.

Este foarte rar ca marile prietenii să se declanșeze dincolo de un anumit prag, al adolescenței. Pe el îl știam din vedere de mic copil, dar în anul acela, 1948, ca urmare a comasării a două clase de liceu, am devenit colegi la „Caragiale”, care se numise „Titu Maiorescu”, un nume interzis de ideologi.

Eram doi abia adolescenți… prietenia noastră a început prin mersul la meciurile de fotbal pe Venus, arena de lângă Facultatea de Drept, dispărută între timp… Încet și pe îndelete am descoperit interesul comun pentru literatură… pentru filosofie, pentru tot ce era frumos, tot ce aparținea lumii ideilor.

Formam un nucleu într-un cerc mai larg de prieteni, împărtășind sentimentul că trăim o lume anormală, căzută în robie, primejdioasă în sensul cel mai direct al cuvântului. Am devenit inseparabili sub semnul groazei. Oricine se putea aștepta să fie arestat.

Ridicările se făceau pe la două. După o scurtă percheziție, cel care pleca abia avea timpul să-și ia adio de la ai săi, dispărea în noapte. Astfel de evenimente se produseseră în ambele familii.

[…] Viața noastră ca prieteni a fost un fel de dans care ne-a apropiat și depărtat, fără să ne despartă. […]

Efortul lui a stat în autenticitate și prezență în lume. În acest sens rămâne incomparabil și exemplar, marele meu prieten.”

Sursa: Ion Vianu, „Matei Călinescu: măștile autobiografiei”, în vol. Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre factorii care contribuie la menținerea unei prietenii pe termen lung? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 20 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Articolul 12
Contractul de voluntariat trebuie să conțină minimum următoarele drepturi ale voluntarului:
a) dreptul de a desfășura activitatea de voluntariat în concordanță cu capacitatea și disponibilitatea acestuia;
b) dreptul de a solicita organizației-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoțit de raportul de activitate;
c) dreptul la confidențialitate și protecția datelor personale;
d) dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.

Articolul 13
(1) Contractul de voluntariat trebuie să conțină următoarele obligații ale voluntarului:
a) obligația de a presta o activitate de interes public, fără remunerație;
b) obligația unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului – îmbunătățirea calității vieții și reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea și gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială și, totodată, lupta împotriva excluderii sociale și discriminarea;
c) obligația voluntarului de a îndeplini sarcinile prevăzute în fișa de voluntariat, precum și respectarea instrucțiunilor stipulate în fișa de protecție a voluntarului;
d) obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul activității de voluntariat, pe perioada desfășurării contractului de voluntariat și pe o perioadă de doi ani după încetarea acestuia;
e) obligația de a anunța indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat.

(2) Răspunderea voluntarului în astfel de situații se angajează potrivit regulilor stabilite în legislația în vigoare și în regulamentele interne ale organizației-gazdă.

Sursa: Legea privind reglementarea activității de voluntariat în România

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre rolul voluntariatului? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 21 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

„În timpurile de altădată, după ce musafirii erau primiți în salon, după ce se așezau în jurul măsuței cu ceai și, în arborii miresmelor care suiau din cești, începeau plăcuta conversație, gazda îi invita să se uite în albumul ei de familie, depănând istoria fiecărei fotografii, de la bunici la părinți, de la copii la diversele rude, până când ajungea la pozele cu propriul chip în schimbare, când singur, când înconjurat de alte fețe.

Răsfoirea unui album echivala nu numai cu dorința posesorului de a uni prezentul cu vremurile de demult, într-o tentativă de autodefinire mai amplă, ci și cu încercarea de a le face cunoștință oaspeților cu cei absenți. Totodată, cu cât era mai în vârstă gazda, cu atât încăperile interiorului său erau mai pline de fotografii, ca și cum albumul de familie nu i-ar fi fost de ajuns.

Când eram mică și mergeam cu părinții în vizită la doamnele bătrâne, mă deranja mulțimea ochilor care mă priveau straniu din ramele vechi și îmi promiteam în gând că atunci când voi fi mare, la casa mea, nu voi pune pe rafturi nicio poză. Acum, în locuința mea, sunt înconjurată din toate unghiurile încăperilor de fotografiile celor dispăruți. (…)”

Sursa: Monica Pillat, Bucureștiul dintr-un album al anilor ’50-’60, în vol. Bucureștiul meu

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre valoarea albumelor de familie? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 22 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Teatrul Național din București
15 ianuarie 1946

Iubite Blaga,

Am auzit că ai fost prin București și am resimțit o mare mâhnire că nu mi-ai dat un semn pentru a ne putea vedea și a mai vorbi despre lucruri de-ale noastre. Ce să fie? Altădată, ne întâlneam totdeauna și, cu toate că ocupațiile tale îți lăsau puțin timp liber, puteam cel puțin să te văd în treacăt. Rogu-te nu mă ocoli la viitoarea ta venire. Iată, începem să îmbătrânim și nu e bine să risipim clipele care ne pot menține alături. Ce lucrezi? Ce te pregătești să mai publici? Eu sunt pe punctul să dau la lumină două volume de studii, dar mi-a rămas puțină vreme să mă așez la o nouă cercetare. Teatrul mi-a modificat viața și nu pot spune că sunt mulțumit: vârtejul e prea amețitor; zgomotul e prea mare.

Transmite, te rog, doamnei și domnișoarei Blaga omagiile mele și crede în întreaga mea dragoste prietenească.

T. Vianu

Sursa: Tudor Vianu, Corespondență

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța timpului petrecut împreună cu prietenii? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 23 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)
Text suport

Savarine, amandine, eclere, cum ar putea fi altfel?! DOOM 3 rezolvă discrepanța dintre normă și uz, soluționând lucrurile și indicând ca formă de plural această variantă: eclere.

În DOOM 2, apare ca articol de dicționar: ecler – la plural ecleruri, formă rar întâlnită în contextele cotidiene. Ghid ne este DOOM 3, întrucât aceasta este ediția a III-a a dicționarului care ne ghidează într-ale formelor de astăzi. Caz rezolvat și în situația cuvântului croasant, s.n., la pl. croasante. În DOOM-ul din 2005 găsim croasant s.m., pl. croasanți. Același principiu: norma actuală: DOOM 3.

[…] De la dulce la sărat și din nou la dulce: pandișpan, s.n., pl. pandișpane. Cu etimologie interesantă (de căutat povestea în vol. Alte etimologii românești, autor: Alexandru Graur) și o poveste frumoasă (pandișpanul este numit și „Pâine de Spania”), prăjitura făcută din făină, ouă și zahăr de culoare galbenă și cu aspect pufos este știută de toată lumea. Desert îndrăgit de copii și adulți totodată, pandișpanul este un aluat de bază în patiserie, dar și un desert în sine: simplu și delicios.

O altă poveste dulce: un cupcake! Fără loc în dicționare, cupcake-ul este, fără doar și poate, un gust al traiului urban.

Prăjiturile cât o ceșcuță sunt menționate prima dată acum câteva sute de ani, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în cartea American Cookery de Amelia Simmons. Apăreau așa: prăjituri coapte în ceșcuță. De aici: numele (cup – cească). O altă explicație: ingredientele erau măsurate cu o ceașcă. Britanicii le numesc fairy cakes – tortul zânelor, iar australienii party cakes – prăjituri pentru petreceri. (mai multe pe: foodstoryprotv.ro).

Dicționarele cuprind nu doar cuvinte sau forme impuse, ci istorii, povești, treceri prin timp, călătorii de tot felul, înțelepciuni și tradiții. Să le privim din altă lumină, să le deschidem cu bucuria descoperirii unor lumi speciale, să le folosim și să le acordăm locul ce li se cuvine în bibliotecă.”

Emina Căpălnășan, Din dulcele dicționarelor, în revista Scriptor, nr. 11-12/2024

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenții)?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre evoluția normelor lingvistice? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 24 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)

Citește cu voce tare.

Robert Șerban: Spuneai undeva că scrisul n-a salvat niciodată nimic. Te contrazic mii de oameni, prin propriile experiențe. Ba chiar și tu, prin mărturisirile pe care le faci prin câteva interviuri, dai de înțeles că fără scris ai fi fost și ar fi fost altfel. Că, într-un fel sau altul, te-a cam salvat. Hai să (ne) lămurim, te rog!

Dan Coman: Visul meu în copilărie a fost să mă fac fotbalist. Aveam vreo opt sau nouă ani și mă jucam singur cât era ziua de lungă, lovind mingea de pe un câmp pe altul, de-a lungul și de-a latul satului, vara și primăvara, de dimineața și până noaptea târziu. Eram absolut singur, nu era niciun alt copil în zona în care am crescut – și, într-o seară de toamnă, am avut revelația asta: dacă mi s-ar oferi vreodată șansa de a juca cu adevărat fotbal, aș fi salvat. Simțeam cu cea mai mare putere din lume că acolo era fisura, acolo aș fi putut să acționez exemplar, astfel încât să îmi schimb radical viața.

M-am înscris imediat (pe ascuns, să nu știe părinții mei, care voiau să mă facă preot) la una din echipele din satul vecin, am reușit să fiu primul fotbalist transferat în campionatul acela intersătesc, un vârf de atac veritabil, golgeter încă din primul sezon. Forța pe care-o simțeam când intram în teren era uluitoare. Știam că pot să fac cu mingea exact ce voiam, lucruri la care alții nici nu visau. N-am mai simțit așa ceva decât atunci când am descoperit scrisul. O putere aproape insuportabilă, certitudinea că acolo (și doar acolo) era locul meu, singurul loc de unde-aș fi putut mișca munții din loc.

Când m-am apucat de scris, resimțeam fizic limbajul, eram permanent în afara lui, observându-i fiecare margine, reconstruindu-l – un material din care puteam să fac orice –, o forță cu totul extraordinară, care aproape mă amețea. De-a lungul vieții am jucat de nenumărate ori fotbal, am scris (deja prea multe) cărți. Dar am înțeles destul de repede: nu eu voi fi acela care va întoarce capul în fotografia de grup (ca-n poemul lui Cărtărescu), nu eu voi fi cel ales. În sensul ăsta, scrisul (fotbalul) nu te ajută cu nimic. Propriul scris.

Ca act, exact ca fotbalul, e spectaculos și fără limite doar în mintea ta și nu are nicio legătură cu realitatea din teren. Scrisul (ca și fotbalul) e doar altceva decât să-ți reamintească. Să-ți limiteze mișcările. Semn că, de fapt, ești (și ai fost întotdeauna) în interiorul limbajului, la cheremul lui. Cărțile altora, da, ele te pot face să uiți. Dar să uiți înseamnă doar să mai amâni puțin – apoi totul dispare în gol.”

Robert Șerban, Raidul poeților: 72 de interviuri

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța interviurilor? Motivează-ți răspunsul.
Biletul nr. 25 – Proba A, examenul național de bacalaureat 2025 (oral, limba română, sesiunea iunie)

Citește textul cu voce tare.

Mișcarea fizică regulată îmbunătățește performanțele școlare ale adolescenților, arată un studiu britanic […].

Cercetătorii de la Universitatea Dundee, din Scoția, au studiat în jur de 5.000 de tineri britanici, care au fost urmăriți de la naștere, la începutul anilor ’90, până la vârsta adolescenței, pentru a li se compara performanțele fizice și școlare la 11 ani, 13 ani și respectiv la 16 ani.

Durata și intensitatea activităților fizice a fost măsurată cu un accelerometru pe o perioadă care varia de la trei până la șapte zile, arată studiul, citat de Mediafax.

La 11 ani, băieții făceau exerciții fizice moderate, până la viguroase, timp de 29 de minute pe zi, iar fetele făceau mișcare 18 minute pe zi, cu toate că recomandările pentru acest segment de vârstă sunt de 60 de minute pe zi.

Comparând performanțele școlare ale copiilor la engleză, matematică și științe ale naturii, cercetătorii au descoperit o corelație directă între mișcarea fizică și rezultatele bune la școală, cu un avantaj pentru fete în privința științelor exacte.

Corelația s-a dovedit cu atât mai semnificativă la vârsta de 16 ani, dacă adolescenții începuseră activitățile fizice la o vârstă timpurie, cu o creștere importantă a performanțelor școlare cu fiecare 17 minute suplimentare de sport zilnic la băieți și cu 12 minute pentru fete, începând cu vârsta de 11 ani.

“Este o descoperire importantă, mai ales în lumina programelor britanice și europene ce vizează creșterea numărului de femei care activează în domeniul științific”, declară autorii studiului, condus de psihologul Josephine Booth.

Autorii studiului precizează că au ajustat rezultatele pentru a ține cont de alți factori susceptibili de a afecta rezultatele școlare, cum ar fi o mamă fumătoare în timpul sarcinii, greutatea mică a fătului la naștere, pubertatea și alți factori socio-economici.”

Ioana Nicolescu, Sportul îmbunătățește performanțele școlare ale adolescenților, pe https://adevarul.ro/2022

Cerințe
  1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat:
    a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
    b. Ce tip de text este acesta? (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.)? Argumentează-ți răspunsul.
    c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
  2. Care este opinia ta despre importanța practicării sportului în școală? Motivează-ți răspunsul.

3 comments
  1. Din biletul nr. 1 ”Evident, în spațiile unde libertatea este încă reală, scriitorii vor continua să creadă în misiunea lor, în rolul civilizator al literaturii, în faptul că ficțiunea structurează personalitatea omului, precum și gândirea critică.” Am analizat sumar denumirea disciplinei („Limba română”) și denumirea probei (posibil „comunicare în limba română”). Un expert ar putea să detalieze semnificația disciplinei „Limba română”, prin comparație cu „Literatura română” și să explice ce înseamnă competența de comunicare în limba română, care, conform „Legii învățământului preuniversitar” (2023) ar trebui dezvoltată la toate disciplinele de învățământ. Dacă se pune problema de testare a competenței de comunicare în limba română, atunci elevii ar trebui să analizeze și texte din matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie, muzică etc. Oare ce învață elevii la Limba româna la liceu? Învață și literatură română? Care este legătura dintre conținuturile din literatură română studiate în liceu și această probă de evaluare? Dacă este vorba de competențele testate prin această probă, de fapt, se observă că se evaluează cel mai mult competența lor de a identifica anumite informații în text, de a argumenta, de interpreta limitat un text și nu se evaluează un ansamblu mai larg de competențe. Probele acestea de evaluare ar putea fi asociate cu un pat al lui Procust foarte mic.

  2. Am analizat puțin câteva cerințe și am observat folosirea unor șabloane sau tipare. La prima lectură, aș vrea să înțeleg la ce îți folosește în viață să poți stabili tipul de text (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.). Nici cerința de a argumenta nu îmi pare că ar dezvolta gândirea unei persoane, ci doar memorarea unor argumente asociate unui tip de text de către un expert în teorie.

  3. Unele texte sunt foarte interesante. Mi-ar fi placut si mie asa ceva la BAC 🙂
    Visniec si Tatiana Niculescu sunt preferatii mei. Nora Iuga nu prea inteleg de ce primeste atat de multa atentie (in cercurile artistice). Fetita cu o mie de riduri mi se pare un remake dupa De ce fierbe copilul in mamagaliga, de Agaja Veteranyi, si intr-o zi am cumparat cartea (?) Mai dragut ca Dostoievski, ca suna dragut :)))) si … fereasca Dumnezeu :))) Este ceva ce ar putea publica tiktok-istii de azi. Si nu avea nicio legatura cu Dostoievski :))) Mi-a venit sa fac plangere la protectia consumatorului. Slava cerului ca pentru textul Norei Iuga nu aparea intrebarea “Cine ar putea fi receptorul textului dat?” ca nici cu variante de raspuns nu as fi ghicit :))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BAC 2022 Sfaturi pentru proba de competențe digitale de la profesoara Alexandra Stroe, Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia: Elevii trebuie să salveze ce lucrează doar în folderul de examen, doar astfel evaluatorii le găsesc și le notează

Probele de competențe digitale și lingvistice s-au reluat pentru candidații la Bacalaureat 2022, în acest an școlar, după doi ani în care nu s-au susținut și s-au echivalat după anumite…
Vezi articolul

DOCUMENT În timpul simulărilor de examene naționale școlile pot decide trecerea celorlalți elevi, care nu sunt în clase terminale, la școala online, indiferent de scenariu

În timpul simulărilor de examenele naționale, care încep pe 22 martie, școlile pot decide trecerea celorlalți elevi, care nu sunt în clase terminale, la școala online, potrivit ordinului ministrului Educației…
Vezi articolul