BAC 2024 Istorie. Ghid cu recomandări de la profesoara Laura Felea: Faptele istorice pe care le prezentați în eseu să fie în ordine cronologică și informațiile legate în context

Un ghid cu sfaturi pentru proba scrisă la Istorie – Bacalaureat 2024, de marți, 2 iulie, a fost făcut de profesoara Laura Felea pentru Edupedu.ro. Una din recomandările pentru candidați este, în ceea ce privește eseul de la subiectul III, să prezinte faptele istorice în ordine cronologică, chiar dacă reperele date nu sunt în ordine cronologică, iar informațiile să fie legate în permanență prin conectori și date de context istoric.

„La toate cele trei părți, atunci când au definită o perioadă prin secole, este de preferat pentru candidați să își scrie pe ciornă anii între care se încadrează perioada respectivă, pentru a nu comite erori”, este o altă indicație a profesoarei de la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” din Tulcea.

Frazele nu trebuie să fie foarte lungi, ci de maximum 3-4 propoziții, ca să nu se piardă esența și logica, mai spune Laura Felea.

Profesoara consideră că timpul este suficient pentru candidați, care și-ar putea aloca primele 60 de minute subiectelor I și II și circa o oră și jumătate subiectului III. „Deși nu există o presiune reală pe timp, acesta fiind mai mult decât suficient, totuși recomandarea este ca absolvenții de liceu să nu se blocheze pe un subiect unde nu știu răspunsul, ci „să treacă mai departe” urmând ca în ultimele minute să revină la acest subiect. La final să se aloce 10-15 minute pentru verificare”, spune cadrul didactic.

Calendar BAC 2024 pe scurt:

• 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

Seria de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2024 poate fi accesată aici – edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/ și se va actualiza pe măsură ce publicăm ghidurile cu indicații de la profesori.

Redăm integral ghidul scris de profesoara Laura Felea:

„Planificați-vă corect rezolvarea și gestionați-vă timpul cu succes. „N-am apucat să fac totul la subiectul al III-lea” sau „am pierdut prea mult timp la primul subiect” sunt doar câteva dintre afirmațiile care demonstrează că unii elevi nu au avut șansa de a scrie tot ce știau pentru că nu au avut o planificare și un management al timpului eficient. Elevii se pot uita pe toate subiectele înainte de a răspunde și apoi își vor planifica timpul și rezolvarea în funcție de dificultatea și importanța fiecărui subiect/subpunct.

Ca sugestie generală, eu susțin rezolvarea mai întâi a subiectelor I și II, mai ales că prima parte din acestea (cerințele 1-5) au legătură cu înțelegerea textului, deci sunt ușoare și pot fi făcute fără probleme chiar și de elevii care nu au aprofundat foarte mult materia. În plus, avantajul este că după ce au răspuns corect, apare încrederea că au făcut ceva, că au deja câteva puncte și au ajuns la nota 5 și acest gând dă o anume siguranță și îi motivează să abordeze subiectele un pic mai dificile.

Timpul pentru partea I și partea a II-a ar trebui să fie de maximum 90 minute (ambele pot fi făcute lejer în 60 de minute de un elev pregătit și cu antrenament), astfel încât, pentru partea a III-a să se aloce 90 de minute. Deși nu există o presiune reală pe timp, acesta fiind mai mult decât suficient, totuși recomandarea este ca absolvenții de liceu să nu se blocheze pe un subiect unde nu știu răspunsul, ci „să treacă mai departe” urmând ca în ultimele minute să revină la acest subiect. La final să se aloce totuși 10-15 minute pentru verificare și revenire asupra acelui subiect care a dat bătăi de cap.

Structura subiectelor este neschimbată în ultimii ani, așa că nu cred că elevii vor avea parte de surprize. Singurele necunoscute sunt textele la prima vedere cu care se vor confrunta și tema eseului, cu cerințele sale specifice (deși și aici exista câteva teme principale care se tot rotesc de câțiva ani, atenția sporită va fi la cerințele din structura eseului).

Dar să le luăm pe rând: În ceea ce privește abordarea subiectelor, elevii trebuie citească foarte bine textele, chiar de mai multe ori, și să se întoarcă asupra lor ori de câte ori trebuie să răspundă la un nou item. La partea I, la primii 3 itemi, candidații vor avea de identificat în text diferite informații. Un pic de atenție, dacă cerința este ”două spații istorie/ doi lideri” să scrie doi, căci uneori a doua informația se uită. Dacă formularea este precizarea unei informații menționate atât în sursa A cât și în sursa B trebuie să avem un singur răspuns care redă informația comună din cele două surse; dacă cerința este precizarea câte unei informații menționate în sursa A, respectiv în sursa B trebuie să avem două răspunsuri, câte unul pentru fiecare sursă.

La toate cele trei părți, atunci când au definită o perioadă prin secole, este de preferat pentru candidați să își scrie pe ciornă anii între care se încadrează perioada respectivă, pentru a nu comite erori. La itemul 4 de cele mai multe ori este vorba de înțelegerea textului, cerința fiind de tipul „Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că…”, eu îmi sfătuiesc elevii să scrie nu doar litera, ci și informația, astfel încât, atunci când o copiază, văd dacă e sau nu ceea ce cere itemul. Itemul 5 solicită identificarea unei informații aflate în relație cauză-efect.

De cele mai multe ori în textele propuse găsim conectori, acolo se afla relația (exemple: deoarece, din cauză, pentru că sau pentru aceea, atunci, prin urmare…etc.) În construcția frazei, uneori efectul poate fi așezat înaintea cauzei, de exemplu „Nimeni nu i-a invitat pe români […], întrucât puterile continuau să le considere țara un teritoriu dependent de Imperiul Otoman”. Dacă nu sunteți siguri pe informațiile alese, încercați să reconstruiți o frază, reformulând astfel: Deoarece… (informația luată drept cauză) s-a întâmplat…(informația găsită drept efect). Dacă fraza nou create are logică… aceasta e!

De la itemul 6 se face apel și la informații acumulate, cerința fiind de cele mai multe ori legată de alte două evenimente, fapte istorice din aceeași perioadă, dar altele decât cele precizate în text. Atenție la euforia de după redactarea despre primul fapt, să nu uitați de al doilea. La itemul 7 de cele mai multe ori se solicită o asemănare între două fapte istorice, o constantă etc. Aici trebuie menționate cele două evenimente, fapte istorice la care sa va face referire și, desigur, elementul comun.

Partea a II-a – exercițiile 1-4 sunt clar din nou din text. La exercițiul 5, cerința „Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la…” se rezolvă cu o abordare de tipul „Un punct de vedere referitor la…este acela că…” (identificăm ideea centrală a textului, la care face referire cerința, plecăm de la aceasta) povestim ce spune această idee. Apoi continuăm cu „Susțin acest punct de vedere cu următoarele informații: „…” și „…” (atenție, să fie două!).

Exercițiul 6 solicită „Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația…” – rezolvarea presupune realizarea unui scurt eseu despre problema respectivă, ținând cont că faptul istoric relevant este orice informație istorică pe care o putem aduce în sprijinul ideii de prezentat. Astfel explicăm informația (prezentarea pe scurt a subiectului ce trebuie argumentat), apoi trecem la argumentare: „Faptul istoric prin care se argumentează afirmația este…” – trebuie să fie identificate unul sau două exemple concrete care demonstrează subiectul argumentării. Este foarte important să folosim conectori în argumentare:

• de cauzalitate: deoarece/pentru că
• de concluzie: așadar/prin urmare.

Încheiem cu concluzia – „În concluzie/ Așadar…”

Eseul sau subiectul IIII

În introducere, nu mai mare două-trei fraze, ar trebui precizat timpul și spațiul istoric la care se va referi eseul și contextul istoric în care se desfășoară evenimentele ce vor trebui prezentate.

Cuprinsul se referă la rezolvarea reperelor date în cerință. Acolo unde cerința este „precizează” sau „menționează”, nu trebuie să intri în prea multe amănunte; dacă cerința este „prezentați evenimentul” trebuie descris amănunțit (timp, spațiu, cauză, desfășurare, efect). Între acele „liniuțe”, când trecem de la una la alta, trebuie să existe fraze de legătură, informațiile trebuie să se lege. Atenție ca evenimentele să fie prezentate în ordine cronologică, să aibă logică și de preferat și aici măcar o formulare cauză-efect. Punctul de vedere poate fi formulat „Putem afirma că punct de vedere faptul că…”/ „În opinia mea…” + punctul de vedere sau „Susțin acest punct de vedere cu următorul argument…” — susținerea/argumentarea punctului de vedere.

Este foarte important să folosim conectori în această argumentare: de cauzalitate: „deoarece”/ „pentru că” și de concluzie: „așadar”/ „prin urmare”. Încheiem cu concluzia care poate relua sub o altă formă, însă relevant, o parte din introducere. Reamintesc că argumentarea se face printr-un eveniment istoric relevant, cu ajutorul căruia susținem punctul de vedere. Evenimentul trebuie detaliat. Încheierea se face printr-o fraza care să rezume importanța perioadei/ evenimentelor prezentate.

La final verificați cel puțin o data cu responsabilitate, nu pe fugă, toată lucrarea. Alocați-vă timp pentru această operațiune, dar ca pe o revizuire, nu citiți pe diagonală! Este extrem de important. Indiferent de cât de siguri suntem pe noi și oricât de bine am fi pregătiți, ni se întâmplă foarte des să avem scăpări, din grabă, de emoții, este firesc să nu percepem anumite greșeli în timp ce scriem, să uităm unele informații care ne-ar putea depuncta. Nu plecați din sală înainte să se termine timpul de lucru. Notarea voastră este legată strict de ce este scris pe teză, nu de ce ați gândit dar ați uitat/omis să scrieți.

Și ca de final: este foarte important somnul în această perioadă, cu minim 8 ore de somn, cât mai puțină activitate pe telefon (de preferat deloc seara înainte de culcare), multă hidratare, dimineața înainte de examen o pătrățică de ciocolată neagră și o sticlă de apă la voi. Chiar și atunci când nu vă vin idei, o pauză de un minut și două guri de apă fac minuni”.

„Succes și inspirație!”, le urează profesoara candidaților.

MODEL Subiect BAC 2024 Istorie (sursa):

• Barem model de subiect – BAC 2024 Istorie:

Calendarul examenului național de Bacalaureat 2024, Sesiunea iunie – iulie 2024:

3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

• 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
• 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
• 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
• 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C

• 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
• 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
• 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
• 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00

9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor

12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale