Un ghid de prezentare a probei orale la limba română pentru candidații la examenul de Bacalaureat 2024 a fost realizat pentru Edupedu.ro de profesoara de Limba și literatura română Anamaria Ghiban de la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași. Candidații sunt sfătuiți să nu citească în fața comisiei ce au notat pe ciornă, ci să vorbească liber și să se exprime natural, dar să nu uite de cadrul formal în care se află.
Mai mult, candidații ar trebui să aibă în vedere să citească textul corect, conștient, cursiv și expresiv, pentru a demonstra înțelegerea textului, în calitate de utilizator experimentat, potrivit profesoarei. Un model de bilet de examen pentru BAC 2024 – Proba orală poate fi descărcat mai jos din articol.
Răspunsurile la cele trei cerințe „trebuie să fie clare, coerente, formulate într-un limbaj adecvat, folosind un vocabular variat, care să demonstreze stăpânirea instrumentelor de comunicare în limba română”, spune Ghiban.
„Folosirea unor propoziții scurte, clare și a unor cuvinte pe care candidatul le folosește în mod curent în exprimarea sa va spori naturalețea discursului, însă candidatul nu trebuie să uite că se află într-o situație de comunicare formală, ce impune utilizarea limbii literare. Prin urmare, este de dorit ca acesta să dovedească o capacitate de adaptare a exprimării la situația de examen”, scrie profesoara în ghidul pentru cititorii Edupedu.ro.
Cât despre ultima cerință de pe bilet, care are în vedere exprimarea unei opinii în legătură cu un aspect ce are legătură cu tema textului suport, profesoara Anamaria Ghiban spune că „această cerință seamănă destul de mult cu unul dintre subiectele de la proba scrisă, vizând, practic, crearea unui text argumentativ, pe care candidatul trebuie să îl prezinte oral. Cu toate că nu i se impun candidatului anumite reguli în ceea ce privește rezolvarea acestei cerințe, este recomandat ca structura răspunsului să fie cea a unui text argumentativ, în care să fie utilizate structurile lingvistice specifice acestui tip de text”.
Când sunt probele de competențe lingvistice la limba română. Conform calendarului de Bacalaureat 2024, evaluarea competențelor de comunicare în limba română (proba A) are loc pe 17 – 19 iunie 2024.
Citește și:
Redăm sfaturile profesoarei integral mai jos:
„Proba A a Examenului de Bacalaureat presupune Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română și este prima dintre probele de evaluare a competențelor digitale și lingvistice, acestea desfășurându-se în perioada 17 – 27 iunie, pentru sesiunea iunie 2024. Proba A, în sine, se desfășoară în perioada 17 – 19 iunie și durează una, două sau trei zile, în funcție de numărul de candidați înscriși în fiecare școală.
Fiind prima probă de examen, de regulă, tensiunea pe care o generează în rândul candidaților evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română este destul de mare, chiar dacă această probă nu este neapărat de un nivel de dificultate ridicat și nu se finalizează cu note sau cu calificative tipul admis/ respins.
În funcție de răspunsul dat, la această probă candidatului i se va certifica un anumit nivel de competență, ca rezultat al unei evaluări globale, făcute pe baza unor descriptori calitativi. Astfel, cele trei niveluri de competență aferente acestei probe sunt: utilizator mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.
Proba în sine presupune înțelegerea unui text la prima vedere, literar sau nonliterar, pe baza căruia candidatul va trebui să răspundă la câteva cerințe, pentru a-și demonstra nivelul de competență în ceea ce privește comunicarea orală în limba română. Competențele vizate sunt următoarele:
- Înțelegerea textului
- Exprimarea și argumentarea unui punct de vedere;
- Organizarea discursului;
- Adaptarea la situația de comunicare;
- Utilizarea limbii literare
Pentru a face față cu brio examinării și pentru a obține nivelul de competență de utilizator experimentat (maximul care se poate obține, dintre cele trei posibile) este recomandat să se țină cont de câteva aspecte atunci când candidatul își pregătește răspunsurile.
În cadrul probei, candidatul va extrage un bilet în prezența comisiei, apoi va răspunde la câteva cerințe, după ce va avea un timp de gândire de aproximativ 30 de minute, timp în care alți candidați aflați în sală (cel puțin trei candidați) vor răspunde în fața comisiei.
Ca o recomandare generală, valabilă pentru toate cerințele de pe biletul de examen, aș menționa faptul că este esențial ca răspunsurile elaborate pe ciornă în timpul avut la dispoziție să nu fie citite de pe foaie. Candidatul trebuie să vorbească liber, să stabilească un contact vizual adecvat cu profesorii examinatori și să nu uite că pe lângă comunicarea verbală, în cadrul acestei probe sunt importante și comunicarea nonverbală și cea paraverbală.
Tot ca o recomandare generală: cerințele trebuie citite cu atenție înainte de a fi rezolvate. Sunt foarte importante și verbele de comandă (precizează, argumentează, rezumă, numește, ilustrează, explică, motivează etc.), care îl ghidează pe candidat către formularea adecvată a răspunsului.
Prima cerință presupune citirea textului de pe biletul extras, cu voce tare, în fața comisiei. De aceea este recomandat ca înainte de elaborarea răspunsurilor propriu-zise, în timpul pe care candidatul îl are la dispoziție, să citească textul în minte, de cel puțin două ori, pentru a se familiariza cu acesta. De asemenea, este important să fie citite și autorul și titlul, pentru că acestea pot oferi informații prețioase pentru rezolvarea unora dintre itemi.
Următoarea cerință este compusă din trei itemi, sarcinile primite fiind variate și vizând diferite aspecte care să demonstreze înțelegerea textului de către candidat. Aceste cerințe se pot referi la:
- identificarea tipului de text;
- menționarea emițătorului sau a tipului de receptor căruia i se adresează textul;
- identificarea stilului funcțional în care poate fi încadrat textul și menționarea unor trăsături ale acestuia;
- identificarea temei textului și a unor idei importante prezente în text;
- etc.
Pentru a oferi răspunsuri adecvate la aceste cerințe, candidatul trebuie să parcurgă textul cu atenție, să îl înțeleagă, astfel încât să poată oferi exemple relevante pentru a-și susține răspunsurile.
De asemenea, răspunsurile la aceste trei cerințe trebuie să fie clare, coerente, formulate într-un limbaj adecvat, folosind un vocabular variat, care să demonstreze stăpânirea instrumentelor de comunicare în limba română. Folosirea unor propoziții scurte, clare și a unor cuvinte pe care candidatul le folosește în mod curent în exprimarea sa va spori naturalețea discursului, însă candidatul nu trebuie să uite că se află într-o situație de comunicare formală, ce impune utilizarea limbii literare. Prin urmare, este de dorit ca acesta să dovedească o capacitate de adaptare a exprimării la situația de examen.
Ultima cerință de pe bilet are în vedere exprimarea unei opinii în legătură cu un aspect ce are legătură cu tema textului suport. Această cerință seamănă destul de mult cu unul dintre subiectele de la proba scrisă, vizând, practic, crearea unui text argumentativ, pe care candidatul trebuie să îl prezinte oral. Cu toate că nu i se impun candidatului anumite reguli în ceea ce privește rezolvarea acestei cerințe, este recomandat ca structura răspunsului să fie cea a unui text argumentativ, în care să fie utilizate structurile lingvistice specifice acestui tip de text (verbe de opinie, conectori, adverbe, locuțiuni adverbiale, verbe la timpul prezent etc.).
De asemenea, raportarea la textul suport poate fi utilă, acesta oferind, de cele mai multe ori, exemple potrivite pentru susținerea propriilor argumente în legătură cu aspectul menționat în cerință. Stabilirea unor conexiuni dintre tema dată și experiența personală este recomandată, pentru a putea oferi exemple elocvente în susținerea argumentelor formulate.
Portretul unui utilizator experimentat de limbă română include aspecte variate, care atestă faptul că acel candidat știe să utilizeze competențele lingvistice pe care le deține pentru a-și exprima ideile cu privire la diferite probleme, pentru a-și susține puncte de vedere pe teme variate și, nu în ultimul rând, pentru a interacționa cu interlocutori pornind de la aceste teme. Pentru a demonstra înțelegerea textului, un utilizator experimentat trebuie fie capabil să citească textul corect, conștient, cursiv și expresiv.
De asemenea, trebuie să demonstreze că poate sintetiza mesajul global al textului și că poate să explice diverse aspectele ale acestuia. Un utilizator experimentat exprimă și susține cu argumente un punct de vedere personal, folosindu-se de experiențele proprii, precum și de textul pe care îl are în față. Demonstrează, de asemenea, că poate fi convingător și construiește un discurs clar, coerent și personalizat. Utilizatorul experimentat își adaptează în mod creativ discursul la interlocutori și la scopul comunicării, dovedind spontaneitate și capacitate de adaptare atunci când i se pun întrebări suplimentare. De asemenea, un astfel de utilizator știe să-și adapteze comportamentul la contextul de examen, ținând cont de toate aspectele comunicării (verbale, nonverbale și paraverbale) și dovedind autocontrol.
Familiarizarea anterioară cu subiectele de examen, prin rezolvarea unor modele de subiecte pentru proba orală este, desigur, recomandată. La fel și recapitularea unor elemente teoretice cum sunt cele ce vizează tipurile de texte sau stilurile funcționale. Proba în sine îi oferă candidatului ocazia de a-și valorifica, prin răspunsurile sale și prin întreaga prestație în contextul examenului, ceea ce a șlefuit pe parcursul tuturor anilor de studiu.
Subiectele au un grad de dificultate mediu și pun accentul pe exprimarea liberă a propriilor opinii, pe explorarea gândirii critice a candidatului și pe capacitatea acestuia de a comunica și de a se comunica în contexte variate, confirmând astfel faptul că Examenul de Bacalaureat este, metaforic spus, un examen al maturității”.
MODEL SUBIECT BAC 2024 Proba orală la Limba română (sursa):
Despre profesoara Anamaria Ghiban:
Anamaria Ghiban este profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași. Este formator de educație media și de educație cinematografică, autor de resurse educaționale variate. Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, deține un masterat în Literatură și hermeneutică literară și un doctorat în domeniul Filologie, potrivit descrierii furnizate de profesoară.
Are o experiență didactică de peste 20 ani și face parte din CPEECN (Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale). A inițiat și coordonat numeroase proiecte educaționale inovatoare în domenii precum educație media, digitalizarea educației, educație cinematografică, cetățenie democratică etc. Colaborează în mod constant cu instituții și organizații non-guvernamentale naționale și internaționale preocupate de diferite aspecte ale educației, conform aceleiași descrieri.
3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
- 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
- 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
- 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
- 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
- 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
- 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
- 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă
8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00
9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor
12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale