BAC 2022 Rezolvarea subiectelor la Geografie, făcută de profesorul Bogdan Petre: Subiectele au fost accesibile, fără itemi care să pună probleme deosebite

17.951 de vizualizări
Foto: Arhiva personală
Profesorul Bogdan Petre a trimis pentru Edupedu.ro rezolvarea subiectelor pe care le-au avut elevii la proba scrisă de la Geografie. Aceasta consideră că subiectele au fost „accesibile, fără itemi care să pună probleme deosebite”. Vezi mai jos rezolvarea pentru fiecare subiect.

Amintim că la proba la alegere a profilului și a specializării de la Bacalaureat 2022 s-au înscris 119.828 de candidați, potrivit Ministerului Educației

Bogdan Petre a menționat că proba scrisă a fost structurată în 3 părți, astfel:

  • Subiectul I – elaborat din Geografia Europei
  • Subiectul al II lea – verifică cunoștințe din Geografia României
  • Subiectul al III lea – cuprinde atât cerințe axate pe Geografia Europei, cât și pe Geografia României

Profesorul este de părere că „proba la Geografie își propune, an de an, să testeze capacitatea elevilor de a lucra cu harta, de a citi și interpreta reprezentări grafice, de a explica anumite procese, aspecte din realitatea geografică europeană și românească”.

Rezolvare:

SUBIECTUL I

A.

1. Portugalia

2. Praga

B.

1. 1

2. Serbia

3. Madrid

C.

1. c. 7

2. b. 12

3. c. Tallinn

4. b. B

5. b. Chișinău

D.

Sugestii de rezolvare:

Statul marcat cu litera D are climă temperat-oceanică și subpolară (în nord), spre deosebire de statul marcat, pe hartă, cu litera J, care are clima mediteraneeană.

Temperaturile medii anuale sunt mai scăzute în statul marcat, pe hartă, cu litera D (8 grade Celsius in Sud și -2…5 grade Celsius in Nord), comparativ cu cele din statul marcat, pe hartă, cu litera J, care sunt mai ridicate (15…20 grade Celsius).

În statul marcat, pe harta, cu litera D bat vânturile de vest și vânturile polare (in nord), in timp ce în statul J bate sirocco (în sud).

E.

1. Franța, Italia etc.

2. Constanța, Varna etc.

SUBIECTUL al II lea

A.

1. Vaslui

2. Ialomița

B.

1. Prut

2. A

3. Deva

C.

1. c.10

2. b. E

3. b. Dâmbovița

4. a. Crișul Alb

5. a. 1

D.

Sugestii de rezolvare:

Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C s-a format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină și prin vulcanism (în Vest), spre deosebire de unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera F, care s-a format prin încrețirea scoarței terestre la sfârșitul orogenezei alpine.

Unitatea marcată, pe harta, cu litera C prezintă relief vulcanic, comparativ cu unitatea marcată, pe harta, cu litera F care prezintă relief pe structură cutată (cute diapire) și relief dezvoltat pe argilă (alunecări de teren).

Altitudinile unității de relief marcate, pe hartă, cu litera C sunt mai ridicate (peste 2000 m, 2100 m altitudinea maximă), în timp ce altitudinile unității de relief marcate, pe hartă, cu litera F sunt mai reduse (sub 1000 m, 996 m altitudinea maximă).

E.

1. petrol, gaze naturale

2. influențe climatice oceanice / vestice, influențe climatice submediteraneene

SUBIECTUL al III lea

A.

1. aproximativ 9 400 000 ha, Franța

2. 1 000 000 ha, Suedia

B.

1. 5 500 000 ha – 3 000 000 ha = 2 500 000 ha

2. Suedia are o suprafață redusă cultivată cu cereale întrucât elementele cadrului natural nu sunt favorabile acestui tip de cultură agricolă. Astfel, relieful montan și clima impun dezvoltarea unor întinse suprafețe ocupate cu pădure de conifere (taiga), în detrimentul suprafețelor ocupate cu terenuri arabile. Totodată, clima rece nu este favorabilă unor producții mari de cereale, întrucât temperaturile sunt scăzute, neprielnice pentru culturile de cereale. În plus, în aceste condiții, solurile au o fertilitate slabă (spodosoluri), astfel că nu sunt pretabile cultivării cerealelor pe mari suprafețe.

3. Câmpia Română, Câmpia de Vest

C.

1. România, Serbia, Ucraina

2. Câmpia Panonică, Munții Matra

3. Dunăre, Tisa, Mureș

4. Budapesta, Debrecen

D.

1. Orașul A: 17,8℃ – (-5℃) = 22,8℃

    Orașul B: 26,5℃  – 12,5℃ = 14℃

2. Orașul A: Helsinki

    Orașul B: Valletta

E.

1. climă mediteraneeană

2. Cauza principală a diferenței de temperatură dintre cele două orașe este radiația solară. Aceasta scade dinspre sudul spre nordul Europei, întrucât se mărește unghiul de incidență al razelor solare pe suprafața terestră. Prin urmare, valorile bilanțului radiativ scad progresiv dinspre sudul continentului (140 kcal/ cm2/ an) spre nordul acestuia (sub 100 kcal/ cm2/ an).Astfel, cele mai mari valori termice se ating în sudul continentului (26,5℃ temperatura medie a lunii iulie la Valletta), iar cele mai reduse valori de temperatură sunt specifice nordului Europei (17,8℃ temperatura medie a lunii iulie la Helsinki).

Bogdan Petre predă la Colegiul Național “Matei Basarab” și Colegiul Național “Gheorghe Lazăr” din București.

Întreaga serie de articole cu sfaturi pentru probele de BAC 2022 poate fi accesată aici: edupedu.ro/tag/sfaturi-bac/.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like