BAC 2019: Capcanele din subiectele de Limba română și sfaturi de evitare a greșelilor la examen – de la profesoarele Ecaterina Stanca și Iulia Pop

Examenul de Limba și literatura română este proba cu care absolvenții claselor a XII-a încep examenele scrise din cadrul Bacalaureatului 2019. Ce trebuie să repete, pe ultima sută de metri înainte de examenul la Română? Care sunt capcanele din subiectele de bacalaureat și ce strategii de evitare a greșelilor pot să adopte? Profesoarele Ecaterina Stanca și Iulia Pop, care predau Limba și literatura română la Colegiile Vianu și Sava din București, au alcătuit pentru Edupedu.ro câte un set de sfaturi pentru elevii care se pregătesc de examene.

La ce să fie atenți, atunci când primesc subiectele, când citesc cerințele și își structurează răspunsurile? Ce anume să recitească, în ultimele zile înainte de examenul la Limba română?

Examenul scris de Limba și literatura română din cadrul Bacalaureatului 2019 începe luni, 1 iulie, la ora 9:00, iar absolvenții claselor a XII-a au la dispoziție 3 ore pentru a rezolva subiectele.

Ecaterina Stanca, profesoară de Limba română la Colegiul Național Tudor Vianu:

“Sfaturi generale:

Gestionarea timpului trebuie să fie obiectivul principal al candidatului, care trebuie să aloce în mod adecvat un anumit număr de minute pentru înțelegerea textului, urmat de stabilirea mesajului global, al temei, al ideii ce se desprind din text pentru a se afla pe linia corectă de interpretare și decodare a sensurilor și pentru a răspunde celor cinci cerințe de la Subiectul I.

Răspunsurile trebuie să fie la obiect, fără a divaga de la ceea ce se cere. Sensul din text al unei expresii sau secvențe trebuie să fie explicat contextual, nu în sensul lui general.

Când se cere viziunea scriitorului respectiv asupra unei problematici, se recitește cu atenție textul și se sintetizează în ce constă aceasta.

Elevii trebuie să se raporteze mereu la text și apoi la orizontul lor cultural care ar putea sprijini ideea respectivă.

La punctul 2B: Înainte de a parcurge un text, este recomandabil să fixăm câteva caracteristici formale: titlul (care poate trimite la mesaj), autorul (cunoscut sau necunoscut), locul lui în contextul culturii române, legătura dintre primele și ultimele rânduri, ideea generală ce se desprinde din întregul text, mesajul global transmis, un proces orientat spre construcția sensului global.

Înainte de a scrie, e necesar să se gândească la așezarea în pagină (să lase două degete pe margine și alineat), la caligrafia și corectitudinea textului.

Răspunsuri formulate în enunțuri, nu „telegrafic”, cu raportare la text în primul rând, folosirea altor informații fiind facultativă.

Elevul ar trebui să atingă cel puțin nivelul lectorului eficient, care surprinde într-un text nivelurile, modul de organizare și semnificațiile transmise.

Lucrarea trebuie să fie fără ștersături, scrisul să fie lizibil, cu formulări precise, exacte și expresive.

Sfaturi la Subiectul I:

Este recomandat să nu se dea răspunsuri bazate numai pe reproducerea ad litteram a cuvintelor autorului respectiv, ci să comenteze cu propriile cuvinte ce a vrut să comunice scriitorul. Este un tip de Bacalaureat ce urmărește în primul rând înțelegerea corectă și adecvată a textului.

Să nu scrie răspunsuri-șablon, ci să urmărească pe lângă înțelegerea corectă și pe cea nuanțată, interpetând afirmațiile și susținându-le cu elemente din propriul orizont cultural, care să dovedească un anumit nivel intelectual cu un limbaj clar, corect, precis, utilizând mijloace lingvistice admise de norma literară pentru exprimarea cu acuratețe a ideilor și conceptelor literare.

Despre textul argumentativ:

Textul argumentativ presupune respectarea unui anumit pattern:

  1. O definire generală a problematicii respective, o introducere în tema respectivă (creația, jocul, iubirea, inteligența emoțională).
  2. Formularea ipotezei, a poziției personale în acea problematică.
  3. Enunțarea și dezvoltarea adecvată a două argumente pertinente în poziția adoptată.
  4. Formularea unei concluzii care să reia ideea centrală și argumentele în mod sintetic.

Este important să nu se uite utilizarea corectă a conectorilor în argumentare. E recomandabil să se întocmească un plan al textului argumentativ în care să se precizeze ipoteza, argumentele și concluzia (pe ciornă).

Se recitește textul la final. Elevii trebuie să fie atenți la așezarea în pagină, la exprimare, la evitarea repetițiilor, la ortografie, punctuație, la exprimarea clară, concisă și adecvată normelor limbii literare (nuanțată, expresivă elegantă), ori la respectarea numărului de cuvinte.

La punctul cinci, la argument, acesta trebuie susținut sau luat din text. Cel de-al doilea argument poate fi și din cultura generală sau din experiența culturală.

Sfaturi pentru Subiectul al II-lea:

Să repete pentru subiectul al II-lea: curente literare, genurile literare, perspectiva narativă, timpurile verbale, mijloace de caracterizare a personajului, trăsături de caracter, rolul modurilor de expunere (dialogul), explicarea figurilor de stil și identificarea lor, identificarea motivelor literare, trăsăturile nuvelei, romanului, basmului, identificarea figurilor de stil și a mijloacelor artistice, trăsăturile pașoptismului.

Recomand să se comenteze întregul text, chiar dacă se cer numai două trăsături, încadrând textul respectiv în curentul literar și în opera scriitorului (dacă este unul cunoscut), precizând importanța lui în contextul literaturii române.

Sfaturi pentru Subiectul al III-lea:

La Subiectul al III-lea ar fi bine să se realizeze o introducere în epoca și în curentul respectiv, reliefându-se importanța scriitorului și ce aduce acesta nou în literatura epocii contemporane lui.

La particularități ale unui text epic, liric sau dramatic, e indicat să se prezinte trăsăturile specifice pe niveluri. Spre exemplu, la genul epic se alege între temă, titlu, narator, perspectiva narativă (subiectivă ori obiectivă), construcția subiectului, planuri temporale și spațiale, conflicte, relația incipit-final, compoziția, structura, personajele (statut social, trăsătura dominantă, viziunea asupra lumii, tehnici ale analizei psihologice, mijloace de caracterizare), modalitățile narării, stilul și concluzia asupra originalității scriiturii și a autorului în epoca literară respectivă.

În final, se revizuiește totul confruntând cu ciorna pe care se notează în prealabil ce trebuie să cuprindă fiecare subiect (mai ales II și III). Elevii trebuie să fie atenți la exprimare, ortografie, punctuație, logica ideilor, respectarea numărului minim de cuvinte.”

Iulia Pop, profesoară de Limba română la Colegiul Național Sfântul Sava:

Iulia Pop, profesoara de Limba română / Foto: Adevarul.ro

Atenționările pe care profesoara Iulia Pop le aduce în atenția elevilor care se pregătesc de Bacalaureat pornesc de la modul în care este structurată programa de examen și continuă cu greșelile frecvente pe care le fac tinerii. Citește mai jos sfaturile profesoarei de Limba și literatura română de la Colegiul Național Sfântul Sava, trimise către Edupedu.ro:

“Programa este structurată pe trei paliere diferite:

Nu este menționată nicio operă literară și nimic din ce nu e menționat în programă nu poate apărea în subiect.

Aici poate interveni și prima greșeală: alegerea unei opere în mod eronat pentru genul sau specia literară, pentru direcția estetică sau perioada istorică.

Așadar, candidații ar trebui să realizeze o schemă clară privind această încadrare. Este absolut necesară în ceea ce privește subiectul al III-lea, dar și în realizarea corectă a subiectului al II-lea.

O problemă pe care aș mai semnala-o este legată de structura textului argumentativ. Este absolut necesar și punctat ca cele două argumente să fie numite (să li se dea nume) în premisă sau la începutul fiecărui argument. Abia apoi vor fi dezvoltate.

O lectură atentă, eventual cu creionul în mână a subiectului elimină riscul unor astfel de greșeli

Nu mai menționez că lucrarea trebuie să aibă o limbă română clară, corectă. Eseurile pe care le au de realizat: cel argumentativ de la subiectul I punctul B, cel de la subiectul al II-lea și cel de la subiectul al III-lea ar trebui să întrunească toate calitățile stilurilor nonficționale: claritate, coerență, cursivitate, precizie, proprietate.

Lucrul acesta este valabil și pentru răspunsurile de la I. În plus, aici este importantă și concizia. Încadrarea în limita minimă de spațiu este absolut necesară”.

CALENDAR BAC 2019:

Calendar BAC 2019 Sesiunea iunie-iulie 2019

1 iulie 2019                    Limba și literatura română – proba Ea) – examen scris
2 iulie 2019                    Limba și literatura maternă – proba Eb) – examen scris
3 iulie 2019                    Proba obligatorie a profilului – proba Ec) – examen scris

4 iulie 2019                  Proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – examen scris

Absolvenții trebuie să aleagă una dintre următoarele materii, pentru examen, în funcție de studiile urmate în liceu:

8 iulie 2019             Afișarea rezultatelor (până la ora 12:00) și depunerea contestațiilor (orele 12:00 – 16:0)
9-12 iulie 2019       Rezolvarea contestațiilor
13 iulie 2019           Afișarea rezultatelor finale

Candidaţii de altă confesiune decât cea ortodoxă, care sărbătoresc Rusaliile în data de 10 iunie, pot fi programaţi pentru susţinerea probei D în zilele de 7 şi 11 iunie, precizează Ministerul Educației.

 

 

 

Exit mobile version