Întrebat dacă nu este politizare faptul că avizele de la partidele minorităților naționale trebuie depuse înaintea probei de interviu și nu înainte de validarea rezultatelor de la concursurile pentru directori, cum este în prezent, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat miercuri seară, la Digi24, că „nu e politizare”, „încurajarea minorităților naționale este încurajarea minorităților naționale” din punctul său de vedere. Cîmpeanu a mai spus că „Este un drept pe care-l au în lege, articolul 97 spune că numirea acestor directori se face cu consultarea organizațiilor care reprezintă minoritățile în Parlamentul României”.
Întrebat de moderatorul emisiunii, Claudiu Pândaru: „Dar asta nu înseamnă că este și una care să asigure depolitizarea, vi se pare firesc să existe o asemenea prevedere? Deci un director de școală sau un director adjunct să primească un aviz în scris din partea formațiunii care reprezintă minoritatea în Parlament”, Cîmpeanu a răspuns: „Motivat. Ne place sau nu ne place, de acord, dar pentru ce vă place sau nu vă place? Este articolul 97 din legea Educației Naționale care obligă la consultarea cu organizațiile care reprezintă minoritatea respectivă în Parlament”.
- Amintim că avizele de la partide, pentru școlile cu predare în limbile minorităților naționale, și cele de la culte, în cazul seminariilor și liceelor teologice, trebuie depuse înaintea probei de interviu și nu înainte de validarea rezultatelor finale, prevede un proiect de modificare a metodologiei pentru concursul de directori. Calendarul concursului se modifică astfel, etapa de „consultare a grupurilor parlamentare/reprezentanților cultelor religioase și obținerea avizului motivat”, care este în perioada 14-17 decembrie 2021, fiind eliminată.
Mai jos, discuția dintre ministrul Sorin Cîmpeanu și jurnalistul Claudiu Pândaru, la Digi24:
“Pândaru: Asta nu e politizare?
Cîmpeanu: Nu e politizare, politica e politică, încurajarea minorităților naționale… încurajarea minorităților naționale este încurajarea minorităților naționale.
Pândaru: Stați, domnule ministru, că vorbim de formațiunea care reprezintă acea minoritate în Parlament, o formațiune politică. UDMR, pentru că despre UDMR este vorba…
Cîmpeanu: Nu doar UDMR, noi avem și multe alte minorități…
Pândaru: Câte școli sunt?
Cîmpeanu: Sunt școli cu predare în limba germană, în limba italiană, sunt minorități…
Pândaru: Sunt școli pe care le numărăm pe degete în întreaga țară.
Cîmpeanu: Sunt… și România este un exemplu pozitiv din privința aceasta, că încurajează învățământul în limbile minorităților naționale.
Pândaru: Este foarte bine.
Cîmpeanu: Este un drept pe care-l au în lege, articolul 97 spune că numirea acestor directori se face cu consultarea organizațiilor care reprezintă minoritățile în Parlamentul României.
Pândaru: Spuneam că știu lucrul acesta, e mai vechi.
Cîmpeanu: E lege.
Pândaru: Dar asta nu înseamnă că este și una care să asigure depolitizarea, vi se pare firesc să existe o asemenea prevedere? Deci un director de școală sau un director adjunct să primească un aviz în scris…
Cîmpeanu: Motivat.
Pândaru: … din partea formațiunii care reprezintă minoritatea în Parlament…
Cîmpeanu: Motivat.
Pândaru: Motivat…
Cîmpeanu: Motivat. Ne place sau nu ne place, de acord, dar pentru ce vă place sau nu vă place? Este articolul 97 din legea Educației Naționale care obligă la consultarea cu organizațiile care reprezintă minoritatea respectivă în Parlament.
Pândaru: Aici e vorba de un aviz, nu de consultare. Înțeleg că dacă nu primește directorul respectiv avizul din partea… să luăm exemplul UDMR, dacă un director de școală dintr-o școală cu predare în limba maghiară nu primește un aviz din partea formațiunii parlamentare UDMR, nu e numit. Sună a politizare, oricum și din orice unghi am privi parcursul.
Cîmpeanu: Din unghiul meu se vede ca o încurajare a învățământului în limbile minorităților. Aș dori să vă dau exemplul anului 2016, când a fost promovată o metodologie, în metodologia asta, era de la bun început – nu se înscrie nimeni fără aviz – adică nici bună ziua nu ai cum să dai dacă nu ai aviz.
Pândaru: Avizul formațiunii parlamentare?
Cîmpeanu: Avizul formațiunii parlamentare. Nu ați sesizat în 2016 aspectul acesta? Adică nu puteai să deschizi ușa să dai bună ziua dacă nu aveai avizul, acum este altfel.
Pândaru: Nu poți deschide ușa cabinetului de director?
Cîmpeanu: Nu, ușa sălii de clasă în care dai examen n-o poți deschide. Acum o poți deschide pentru că în data de 14 septembrie debutează concursul, se înscriu absolut toți cei care se cred îndreptățiți să ocupe o funcție de director, dau examenul scris, doar cei care iau peste nota 7 la examenul scris își exprimă opțiunile pentru o școală sau altă școală. În cazul în care se identifică opțiunea pentru o școală cu predare integrală sau parțială în limbile minorităților, și sunt multe, în această situație intervine legea și spune că în vederea numirii este necesară prezența acestui aviz.
Pândaru: Deci cu un aviz.
Cîmpeanu: Deci este cu mult mai puțin decât a fost în anul 2016.
Pândaru: Ce spuneți dvs este că această variantă e una mai ușoară…
Cîmpeanu: Decât cea din 2016.
Pândaru: … decât cea din 2016.
Cîmpeanu: Care nu a deranjat pe nimeni.
Pândaru: Deci politizare nu, doar în acest tip de școli da.
Cîmpeanu: Și dacă vă uitați o să vedeți că mai este necesar și un aviz al cultelor religioase pentru învățământul confesional, școlile din acest domeniu.”
Discuția, de la minutul 24:45, în video-ul de mai jos:
Context legislativ
Ce prevede proiectul de metodologie din 2021 privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar:
(2) Numirea în funcțiile de director și de director adjunct, în cazul unităților de învățământ
cu predare în limbile minorităților naționale și al celor cu secții de predare în limbile minorităților naționale în care sunt normate una sau mai multe funcții de director adjunct, se face cu avizul scris și motivat al organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, emis în vederea numirii și comunicat conform anexei 8.
Noul calendar propus al examenului este următorul:
14 septembrie: Anunțarea concursului (publicarea funcțiilor vacante pentru care se organizează concursul). Constituirea comisiei naționale, a comisiilor de organizare la nivel județean și a comisiilor de evaluare a documentelor de înscriere.
15 – 26 septembrie: Depunerea dosarelor de înscriere la proba scrisă pe platforma informatică dedicată.
27 – 29 septembrie: Evaluarea dosarelor de înscriere.
30 septembrie: Afișarea listei candidaților admiși la evaluarea dosarelor.
1 octombrie: Depunerea solicitărilor de analiză a cauzelor și remedierea eventualelor erori la etapa de înscriere în platforma informatică.
4 – 6 octombrie: Remedierea eventualelor erori la etapa de înscriere.
7 octombrie: Afișarea listei candidaților admiși la evaluarea dosarelor.
8 octombrie: Stabilirea centrelor speciale de desfășurare a probei scrise
13 octombrie: Repartizarea candidaților pe centre
15 octombrie: Desfășurarea probei scrise
15 octombrie: Afișarea rezultatelor la proba scrisă
15 – 17 octombrie: Depunerea contestațiilor la proba scrisă
18 – 20 octombrie: Soluționarea contestațiilor la proba scrisă
20 octombrie: Afișarea rezultatelor finale la proba scrisă
21 – 27 octombrie: Înregistrarea opțiunilor candidaților pentru unitatea la care candidează și, in funcție de opțiune, depunerea documentelor pentru unitățile de învățământ care necesită avize suplimentare, conform art. 8 alin. (1) lit. n).
28 – 29 octombrie: Transmiterea solicitărilor de desemnare a membrilor comisiilor de interviu din partea consiliilor profesorale, autorităților locale și companiilor/universităților.
1 – 10 noiembrie: Constituirea comisiilor pentru proba de interviu
12 noiembrie: Publicarea graficului de desfășurare a interviurilor
15 noiembrie – 8 decembrie: Desfășurarea probei de interviu
16 noiembrie – 10 decembrie: Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba de interviu
13 decembrie: Exprimarea opțiunilor candidaților declarați admiși pentru mai multe funcții/unități de învățământ.
17 decembrie: Validarea rezultatelor finale
20 – 22 decembrie: Emiterea deciziilor de numire (cu aplicare de la 10 ianuarie 2022).
Ce prevedea în 2016 metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar:
Art 3. pct (7) Participarea la concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în cazul unităților de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale și al celor cu secții de predare în limbile minorităților naționale este condiționată de prezentarea de către candidat a unui document scris care să ateste consultarea organizației care reprezintă în Parlament minoritatea respectivă sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, consultarea grupului parlamentar al minorităților naționale.
Ce prevede articolul 97, din Legea Educației:
“(1) Directorul exercită conducerea executivă a unității de învățământ. În cazul unităților de învățământ cu predare integrală în limbile minorităților naționale, directorul are obligația cunoașterii limbii respective. În cazul unităților de învățământ cu secții de predare în limbile minorităților naționale, unul dintre directori are obligația cunoașterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale.”
Citește și:
DOCUMENT Calendarul pentru concursul de directori va fi modificat – proiect. Avizele de la partide și culte trebuie depuse înaintea probei de interviu și nu înainte de validarea rezultatelor, cum este în prezent
Redacția
Costin Ionescu
Raluca Pantazi
5 comments
,,numirea directorului se face cu consultarea” asta-i in lege la art. 97. Si pentru ,,ministru” tre’ precizat ca una-i consultarea si alta-i avizul. Deaia-i nevoie de ,,patrioti” in functiile astea publice pentru ca la nevoie sa transforme consultarea din lege in ,,aviz obligatoriu” . Cam asa cum au transformat ,,recomandarile” in obligatii de la inceputurile ,,circului pandemic”. Si uite-asa, pas cu pas, totul merge in directia stabilita astfel incat ,,bastinasilor” si de pe aceste meleaguri sa li se inchida gura. Instructia continua …
Cand pisica nu-i acasa … uite ca au reusit sa ,,strecoare” in metodologie in loc de consultare (cum prevede legea) avizul. Oare unde or fi ,,nationalistii” ca nu zbiara nimeni. Aurarii sau sosoacele ,,or fi pe-o mana”? Si te mai miri ca termina un ,,liceu” si nu stiu o boaba in limba statului in care-si duc traiul … Udemeristii (si nu numai) ar trebui sa-i faca statuie ,,ministrului” vazand cu cata indarjire lupta pentru ,,drepturile” lor. Cica-n 2016 era mai naspa. Pai in 2016 era nevoie sa dovedesti ca i-ai consultat si nu sa primesti un aviz ca-n ,,buclucasul” proiect de metodologie. Da’ cine stie? Poate ramane numai la stadiul de ,,proiect”.
Contrar aplauzelor cu care împrăștie Media luările de poziție și aserțiunile lui Sorin Câmpeanu am avut mereu dubii privind sinceritatea abordării subiectelor la care este provocat și i se cer lămuriri . Mereu și repet , undeva , nu știu unde (?) , am avut senzația unui fariseism bine disimulat și în măsura să îi acorde credibilitate . Evident , opinia mea nu are vreo relevanță doar că poate îi determină pe unii și nu mă aștept la multi , să se aplece cu atenție asupra personajului și asupra spuselor lui .
1. Care sunt comunitățile de etnici români sau valahi dincolo de granițele României?
2… Care sunt drepturile politice concrete ale acestora, instituțiile culturale în care își desfășoară activități în limba maternă ?
3. De ce emisiuni TV dispun/ eventual și cu impact în România?
4. În Ungaria. Care sunt românii cu realizări de anvergură , sprijiniți prin si9nstituții compatibile celor din România ? pentru menținerea și cultivarea limbii proprii ?
5.Au nume de români sau sunt maghiarizate după manualul știut /?
6. Cine le predă acestora în limba română/ la școli, universități și în organizații etnice /?// Români =valahi ( de la Nicolaus Olahus)
Este politizare si coruptie in inspectorate, DNA doarme.