Avertisment al Comisiei Europene, cu privire la formarea profesorilor în România: “Foarte puțină pregătire practică, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”

“Formarea inițială a profesorilor oferă foarte puțină pregătire și training practic, mai ales în tehnicile moderne de predare sau în pedagogia incluzivă”, avertizează Comisia Europeană, într-un raport în care critică dur politicile din sistemul de învățământ din România. “Politicile care privesc cariera profesorilor se confruntă cu provocări semnificative”, continuă executivul european, în Monitorul educației și formării pe 2019 publicat cu 4 zile în urmă. Sub tirul experților europeni se află “modulele pegagogice” sau cunoscutele DPDD-uri – adică rutele falimentare prin care universitățile din România continuă să îi educe pe viitorii profesori, deși legea educației prevede de 8 ani înlocuirea lor cu masteratele didactice, pe model finlandez.

• De ce continuă universitățile românești să pregătească profesori cu maximum 3 ore de practică înainte de a le da certificat că pot intra în clase?
• Potrivit surselor Edupedu.ro, universități tehnice, printre care și ASE-ul, se împotrivesc implementării masteratului didactic pentru că ele pierd astfel posibilitatea de a forma profesori, pentru că nu au facultăți de Științe ale Educației. Miza financiară nu se regăsește numai în universitățile tehnice, ci și la sindicatele din educație, care în prezent se ocupă de o parte semnificativă din programele de formare continuă a profesorilor, potrivit surselor noastre. UPDATE FSE Spiru Haret precizează că nu derulează niciun program de formare continuă și nu s-a opus niciodată masteratului didactic.

“Cerințele scăzute de intrare în programele de formare a profesorilor și salariile prin tradiție mici” afectează atractivitatea profesiei de cadru didactic în România, spune Comisia Europeană, în Monitorul educaţiei şi formării pe 2019 publicat pe 26 septembrie. 

Executivul european recomandă României “îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue”.

Examenele de definitivat și de titularizare – deci examenele de intrare în profesia didactică și de angajare în școală – sunt folosite în România ca principala metodă de evaluare a celor care vor să devină profesori, se arată în raport. “Dar acestea s-au dovedit a fi mai puțin eficiente decât a avea standarde de intrare [în profesia de cadru didactic – n.red.] ridicate și educație inițială completă pentru profesori; examenul de certificare în sine tinde să evalueze cunoștințele teoretice, fără să fie o măsură autentică a competențelor dobândite pe baza experienței practice“, atrag atenția autorii studiului.

Experții europeni scriu că, în România, “indemnizația de merit tinde să-i încurajeze pe profesori să se concentreze mai degrabă pe pregătirea elevilor pentru examene și competiții școlare, decât să-i încurajeze să îmbunătățească performanțelor elevilor cu rezultate slabe sau din medii defavorizate“.

Comisia Europeană precizează că, în România, mai puțin de 30% dintre profesorii de școală au vârste peste 50 de ani (media UE este de 37%) și că, în consecință, “creșterea calității predării implică în primul rând lucrul cu profesorii existenți“.

Mulți profesori români spun că participă la cursuri de formare, “deși conținutul și modul în care sunt susținute cursurile nu sunt percepute ca adaptate suficient la nevoile lor“, notează raportul.

70% dintre profesorii din România spun că participarea la cursuri de dezvoltare profesională continuă este restricționată de costurile mari ale cursurilor, în timp ce media la nivel european este de 44%.

Analiza europeană arată că, din 2017, salariile profesorilor au crescut, în urma aplicării unei noi grile de salarizare în sectorul public. “Această grilă a redus de la 40 la 25 de ani timpul necesar pentru a atinge salariile maxime și a introdus bonusuri mai mari pentru anumite categorii de salariați, inclusiv pentru profesorii și directorii de școli din localitățile izolate. Conform bugetului inițial pentru 2019, suma alocată pentru salarii și alte cheltuieli în ceea ce îi privește pe profesori a crescut cu aproape 31%”, precizează executivul european.

Cu toate acestea, lipsa de personal cu calificări adecvate în zonele rurale și a specialiștilor de suport rămâne o provocare.

Cele mai mari lipsuri sunt în ce privește învățătorii calificați, profesorii de gimnaziu de TIC, științe, limbi străine și arte.

“Numărul candidaților la concursul național pentru angajarea ca profesor (titularizare) ar fi în mod normal suficient pentru a ocupa posturile vacante, însă mai puțin de 50% dintre candidați obțin nota necesară“, se arată în Monitorul educației și formării pe 2019.

“Numărul specialiștilor de suport (consilierii școlari, mediatorii, etc.) este adesea insuficient. De exemplu, este prevăzut un consilier școlar la 800 de elevi, dar în practică raportul elev/consilier este de 2,5 ori mai mare“, mai arată raportul.

Descarcă de aici Monitorul educaţiei şi formării pe 2019 – raportul privind România

Ce este formarea inițială a cadrelor didactice, criticată de Comisia Europeană?

Formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopegagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pegagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației Oana Badea.

Rezultatele acestor DPPD-uri îl vedem anual la examenele de titularizare și definitivat.

Legea educației prevede din 2011 înlocuirea DPPD-urilor cu un masterat didactic, pe model finlandez. Potrivit surselor Edupedu.ro, unul dintre motivele pentru care universitățile s-au opus desființării DPPD-urilor și înlocuirii acestora cu masteratul didactic este dispariția de pe lista universităților care au dreptul să formeze viitorii profesorii a acelor instituții de învățământ superior care nu au facultăți de științe ale educației.

Fost ministru al Educației și rector timp de două mandate al Universității din București, Mircea Dumitru declara la începutul acestei luni că “noi înșine, profesorii, le suntem datori elevilor anumite îmbunătățiri, anumite reforme reale ale școlii. De pildă un masterat didactic foarte bine făcut. Nu îl avem“.

Lista universităților care boicotează masteratul didactic și organizează module pedagogice

În aceeași zi în care Comisia Europeană a publicat raportul care critică dur formarea inițială a cadrelor didactice în România, Monitorul Oficial a publicat ordinul nr. 5.191/2019 care conține lista universităților care pot pregăti cadre didactice.

Din cele 67 de universități care pot pregăti cadre didactice, cel mai multe sunt de stat – 41, una este militară și alte 12 private.

Detalii aici

Ce s-a întâmplat cu masteratul didactic prevăzut de lege

Masteratul didactic introdus prin legea educației în 2011 urma să fie pus în practică prin organizarea de examene de admitere la acest tip de masterat. Cei admiși trebuia să primească bursă lunară, condiționată de prezență. Practica psihopedagogică ar fi urmat să formeze cea mai mare parte a orelor acestui masterat și să fie organizată inclusiv în liceele pedagogice.

Masteratul didactic nu a fost operaționalizat la nivel național niciodată. În 2012, Ecaterina Andronescu a amânat aplicarea masteratului, printr-o Ordonanță de Urgență promovată în ultimele zile ale celui de-al treilea său mandat (Sursa). Ce spunea atunci Andronescu.

Lovitura finală a venit tot printr-o Ordonanță de Urgență, în 2014, promovată în mandatele de miniștri ale lui Remus Pricopie și Mihnea Costoiu. OUG a prevăzut că masterul didactic nu este unica rută de formare a profesorilor, ci pot continua să funcționeze și Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic (Sursa). Realitatea arată că au continuat numai DPPD-urile.

Imagine de Dariusz Sankowski de la Pixabay

Citește și:

• Educația din România în 2019 se scufundă sub nivelul pe care îl avea în 2009, arată Monitorul Comisiei Europene. Suntem la mare depărtare de țintele europene

• Trei universități de stat, șase academii militare și 22 de universități particulare nu au dreptul să facă module pedagogice, care pregătesc viitorii profesori

• Mircea Dumitru, rectorul Universității din București: Noi înșine, profesorii, le suntem datori elevilor anumite îmbunătățiri – un masterat didactic bine făcut

• Retrași din titularizare, dar ce le-a dat dreptul să dea examen de angajare în școală? Modulul psihopedagogic făcut în facultate, la finalul căruia au maximum 3 ore de predare – Oana Badea, fost secretar de stat