Avem o problemă cu planurile-cadru 2025, spune Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică din București: „Lipsește lumina. Lumina sunt profesorii”

Cătălin Gherghe, decan al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București, a făcut o paralelă, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, între proiectele de planuri-cadru 2025 și renovarea unei case. Cadrul didactic a precizat că ideea acestora este bună, dar „avem o problemă”, „lipsește ceva”: „Lipsește lumina. Lumina sunt profesorii”, a precizat acesta.

„Aceste planuri-cadru sunt așteptate, deci au întârziat înainte de a întârzia. După părerea mea, ideea în sine este ceva bun. (…) Numai că avem o problemă și aș vrea chiar să o discutăm și în această emisiune”, a spus profesorul.

Cătălin Gherghe a făcut o comparație între proiectele cu planurile-cadru pentru liceu 2025 și renovarea unei locuințe:

„Dacă îmi dați voie, aș vrea să fac o comparație. Îmi place să vorbesc în parabole – parabolă nu sensul matematic, ci în celălalt (sens – n.red). Să zicem că stăm într-o casă, e veche și poate nici nu mai e așa de sigură și vrem să o renovăm. O renovăm, cumpărăm lucruri foarte frumoase, o mobilăm cu tot ce e mai frumos, punem și internet. Avem o problemă. Când e să-i dăm drumul, am constatat că n-am pus lumina. Problema este aici la fel. Planul-cadru acesta, după părerea mea, este ceva foarte bun, dar lipsește ceva și mi-e teamă să nu eșueze, pentru că lipsește lumina. Lumina sunt profesorii.”

Decanul Facultății de Matematică și Informatică a precizat că sunt din ce în ce mai puțini absolvenți care se fac profesori:

„Din păcate, sunt din ce în ce mai puțini absolvenți care se fac profesori. Din păcate, din ce în ce mai mulți profesori nu mai sunt atât de bine pregătiți. Aceasta este lumina și fără lumină s-ar putea să avem o problemă. (…)”

Informații de context

Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „noi, sindicatele, n-am făcut parte din acest grup de lucru” pentru planurile-cadru de liceu 2025. Referitor la planurile-cadru de liceu, acesta a invocat secretomania Ministerului în privința grupului de lucru.

Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum, a precizat că în grupurile de lucru sunt cadre didactice:

„Grupul de lucru a fost constituit prin ordin de ministru și cred că el este acum public. (…) Vreau să precizez că în grupurile de lucru sunt cadre didactice. Cu alte cuvinte, orice element al unei mulțimi poate fi reprezentant al mulțimii respective. Unii sunt reprezentanți canonici, alții nu, într-adevăr. (…)”, a spus Gabriel Vrînceanu.

Componența parțială a comisiilor pentru planurile-cadru a fost trimisă de Ministerul Educației într-un răspuns la interpelarea deputatului USR Filip Harnaveanu, secretarul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă remis de acesta.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.