Profesorul Cătălin Ciupală a declarat pentru Edupedu.ro că „avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate”. Acesta a mai spus că „sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților”. Cătălin Ciupală predă matematica la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece.
Eu nu înțeleg cum mulți profesori pot să ia sub șapte la examenul de titularizare și nivelul subiectelor e de BAC. Deci, eu nu înțeleg. Dacă tu l-ai trecut pe studentul acela, înseamnă că ești vinovat. N-avem ce discuta aici”, a precizat cadrul didactic.
Întrebat cum ar trebui să se facă selecția profesorilor, acesta a vorbit despre evaluarea reală a universităților și urmărirea parcursului absolvenților: ce note au luat la titularizare, la definitivat. În situația în care notele ar fi mici, atunci universitatea respectivă ar fi atenționată, după cum a precizat Cătălin Ciupală:
„În primul rând, ar trebui să se evalueze foarte serios universitățile și să fie evaluare externă a universităților într-un mod real. Doar un exemplu dau: să zicem că de la Universitatea X au ieșit, să zicem, 50 de profesori în ultimii 5 ani de zile și să urmărești parcursul lor: ce note au luat la titularizare, ce note au lua la definitivat. Dacă notele sunt catastrofale pentru acei oameni sau pentru o mare proporție, atragi atenția universității: „nu e în regulă ce faceți”.
De ce să lași un profesor care intră în învățământ și este extrem de slab pregătit? Să știți că aici este o mare vină și cea mai mare este a profesorilor, pentru că nu-i pun să învețe. O ștachetă ridicată înseamnă că omul este conștient că trebuie să învețe. Vă dau exemplul la mine: dacă eu cer puțin, elevii vor învăța puțin. Dacă eu cer mult, elevii vor învăța mai mult. E simplu. Trebuie să cer.
Edupedu.ro: România se confruntă cu o criză de profesori, mai ales la disciplinele reale. La Fizică, un singur candidat din Alba s-a înscris la Titularizare 2023 și a luat sub nota 3.
Cătălin Ciupală: „Aici sunt mai multe aspecte. În primul rând, e vorba de salarizare și de respectul pe care îl acordă societatea profesorilor. Să încep cu salarizarea. Salarizarea pentru debutanți este foarte mică, este aproape nepermis de mică, nu-i normal să fie la nivelul salariului minim, pentru că atunci nu mai este atractiv. Dacă tu ești un student bun la facultate de matematică, să zicem, automat tu nu vei intra în învățământ, pentru că tu nu vei intra pentru, să zicem, 600 euro pe lună când cu salariul tău de angajat este de 1000 în altă parte și, după 2-3 ani de zile, dacă ești bun, ajungi la 2.000 euro.
În doilea rând, trebuie lucrat la calitatea celor care ies universității. Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății.”
Cadrul didactic a precizat că în următorii ani vor ieși la pensie mulți profesori, în contextul în care sunt puțini doritori care să intre în învățământ. El a explicat de ce sunt scoase la concurs foarte puține posturi titularizabile și că soluția ar fi examenul pe post:
„Pe termen lung, noi vom fi într-o mare problemă. În 10 ani de zile ies jumătate din profesorii actuali la pensie și nu mai vine aproape nimeni. Cum s-ar putea rezolva? Examenele pe post, de exemplu. Să zicem noi suntem Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov și avem un post vacant de limba română sau de matematică. Noi acum, dacă-l scoatem la concursul de titularizare, inspectoratul are posibilitatea ca să dea înainte de examenul respectiv, să-l scoată la pretransfer și, practic, un om din sistem îl ocupă. (…) Practic, reîncăzim aceeași ciorbă cu oamenii din sistem și nu vin forțe proaspete. Și asta se întâmplă de 20 de ani.
100% este vina Ministerului. N-a avut o strategie serioasă pentru a ocupa posturile – o strategie serioasă în sensul de a aduce plusvaloare – în cârdășie cu sindicatele. Titularizarea se face pe dosar, pe hârtie, nu pe competență.”
Despre Titularizare 2023
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că școlile nu scot posturile titularizabile de teamă că, după ce se ocupă în ședințele publice, oamenii vor pleca la începutul anului școlar:
„Există o temere în sistem, mai ales în zonele considerate greu atractive pentru cadrele didactice, să le scoată la concurs, pentru că, după aceea, se ocupă în ședințele publice de repartizare și, la începutul anului școlar, oamenii pleacă”, a spus Ligia Deca.
În acest an, doar proba teoretică s-a susținut la Titularizare 2023, ceea ce face ca această testare să fie cea mai importantă probă de angajare.
O altă analiză Edupedu.ro a arătat că există o scădere a numărului de candidați la Titularizare 2023, față de anii trecuți – din 2021 până în prezent. În plus, sunt sub 1.000 de posturi pentru profesorii din centrele și cabinetele psihopedagogice, deși Ligia Deca anunța că a repartizat în județe mai multe posturi.
O analiză Edupedu.ro a arătat că sunt cele mai multe posturi netitularizabile din ultimii 11 ani, potrivit datelor Ministerului Educației. Sunt peste 65.800 de posturi pe perioadă determinată. Concret, din 2012 și până în prezent sunt cele mai multe posturi. Acest lucru înseamnă că România se confruntă cu un deficit de cadre didactice. O posibilă explicație a faptului că sunt atâtea posturi netitularizabile poate fi generată de plecarea profesorilor din sistem. O altă cauză ar putea fi mascarea posturilor titularizabile de către directorii de școli, ceea ce este o corupție.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că 90% din cei cu note sub 5 la Titularizare 2022 vin pe o anumită filieră: „Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…).”
Informații de context
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
La începutul anului, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”