Profesorul Cătălin Ciupală a declarat pentru Edupedu.ro că „avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate”. Acesta a mai spus că „sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților”. Cătălin Ciupală predă matematica la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece.
Eu nu înțeleg cum mulți profesori pot să ia sub șapte la examenul de titularizare și nivelul subiectelor e de BAC. Deci, eu nu înțeleg. Dacă tu l-ai trecut pe studentul acela, înseamnă că ești vinovat. N-avem ce discuta aici”, a precizat cadrul didactic.
Întrebat cum ar trebui să se facă selecția profesorilor, acesta a vorbit despre evaluarea reală a universităților și urmărirea parcursului absolvenților: ce note au luat la titularizare, la definitivat. În situația în care notele ar fi mici, atunci universitatea respectivă ar fi atenționată, după cum a precizat Cătălin Ciupală:
„În primul rând, ar trebui să se evalueze foarte serios universitățile și să fie evaluare externă a universităților într-un mod real. Doar un exemplu dau: să zicem că de la Universitatea X au ieșit, să zicem, 50 de profesori în ultimii 5 ani de zile și să urmărești parcursul lor: ce note au luat la titularizare, ce note au lua la definitivat. Dacă notele sunt catastrofale pentru acei oameni sau pentru o mare proporție, atragi atenția universității: „nu e în regulă ce faceți”.
De ce să lași un profesor care intră în învățământ și este extrem de slab pregătit? Să știți că aici este o mare vină și cea mai mare este a profesorilor, pentru că nu-i pun să învețe. O ștachetă ridicată înseamnă că omul este conștient că trebuie să învețe. Vă dau exemplul la mine: dacă eu cer puțin, elevii vor învăța puțin. Dacă eu cer mult, elevii vor învăța mai mult. E simplu. Trebuie să cer.
Edupedu.ro: România se confruntă cu o criză de profesori, mai ales la disciplinele reale. La Fizică, un singur candidat din Alba s-a înscris la Titularizare 2023 și a luat sub nota 3.
Cătălin Ciupală: „Aici sunt mai multe aspecte. În primul rând, e vorba de salarizare și de respectul pe care îl acordă societatea profesorilor. Să încep cu salarizarea. Salarizarea pentru debutanți este foarte mică, este aproape nepermis de mică, nu-i normal să fie la nivelul salariului minim, pentru că atunci nu mai este atractiv. Dacă tu ești un student bun la facultate de matematică, să zicem, automat tu nu vei intra în învățământ, pentru că tu nu vei intra pentru, să zicem, 600 euro pe lună când cu salariul tău de angajat este de 1000 în altă parte și, după 2-3 ani de zile, dacă ești bun, ajungi la 2.000 euro.
În doilea rând, trebuie lucrat la calitatea celor care ies universității. Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății.”
Cadrul didactic a precizat că în următorii ani vor ieși la pensie mulți profesori, în contextul în care sunt puțini doritori care să intre în învățământ. El a explicat de ce sunt scoase la concurs foarte puține posturi titularizabile și că soluția ar fi examenul pe post:
„Pe termen lung, noi vom fi într-o mare problemă. În 10 ani de zile ies jumătate din profesorii actuali la pensie și nu mai vine aproape nimeni. Cum s-ar putea rezolva? Examenele pe post, de exemplu. Să zicem noi suntem Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov și avem un post vacant de limba română sau de matematică. Noi acum, dacă-l scoatem la concursul de titularizare, inspectoratul are posibilitatea ca să dea înainte de examenul respectiv, să-l scoată la pretransfer și, practic, un om din sistem îl ocupă. (…) Practic, reîncăzim aceeași ciorbă cu oamenii din sistem și nu vin forțe proaspete. Și asta se întâmplă de 20 de ani.
100% este vina Ministerului. N-a avut o strategie serioasă pentru a ocupa posturile – o strategie serioasă în sensul de a aduce plusvaloare – în cârdășie cu sindicatele. Titularizarea se face pe dosar, pe hârtie, nu pe competență.”
Despre Titularizare 2023
Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că școlile nu scot posturile titularizabile de teamă că, după ce se ocupă în ședințele publice, oamenii vor pleca la începutul anului școlar:
„Există o temere în sistem, mai ales în zonele considerate greu atractive pentru cadrele didactice, să le scoată la concurs, pentru că, după aceea, se ocupă în ședințele publice de repartizare și, la începutul anului școlar, oamenii pleacă”, a spus Ligia Deca.
În acest an, doar proba teoretică s-a susținut la Titularizare 2023, ceea ce face ca această testare să fie cea mai importantă probă de angajare.
O altă analiză Edupedu.ro a arătat că există o scădere a numărului de candidați la Titularizare 2023, față de anii trecuți – din 2021 până în prezent. În plus, sunt sub 1.000 de posturi pentru profesorii din centrele și cabinetele psihopedagogice, deși Ligia Deca anunța că a repartizat în județe mai multe posturi.
O analiză Edupedu.ro a arătat că sunt cele mai multe posturi netitularizabile din ultimii 11 ani, potrivit datelor Ministerului Educației. Sunt peste 65.800 de posturi pe perioadă determinată. Concret, din 2012 și până în prezent sunt cele mai multe posturi. Acest lucru înseamnă că România se confruntă cu un deficit de cadre didactice. O posibilă explicație a faptului că sunt atâtea posturi netitularizabile poate fi generată de plecarea profesorilor din sistem. O altă cauză ar putea fi mascarea posturilor titularizabile de către directorii de școli, ceea ce este o corupție.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că 90% din cei cu note sub 5 la Titularizare 2022 vin pe o anumită filieră: „Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…).”
Informații de context
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
La începutul anului, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:
„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?
Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.
În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:
„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan.
Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.
Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:
„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.
Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”
Citește și:
Profesorul Cătălin Ciupală: Cei mai mulți dintre noi avem sentimentul că nu există un suport pentru profesori. Nu avem cursuri de specialitate. Suntem aruncați și fiecare se descurcă
Organizarea anului școlar pe module este „defectuoasă” și „nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”, este de părere profesorul Cătălin Ciupală: Modulele au fost introduse după ureche, după părerea mea, și nu au fost făcute studii
Ioana Nicolescu
Matei Pop
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Redacția
16 comments
Titularizarea și, în ansamblu, mobilitatea personalului didactic rămâne, și în noua lege, o problemă încă nerezolvată, încremenită în prevederi și practici de zeci de ani, mai simple la începutul anilor ′70, din ce în ce mai complicate în timpuri mai apropiate, încâlcită și aleatorie în ultimii ani, cu o metodologie ce întrece, ca număr de pagini, întreaga lege a învățământului, încât bulversarea demersului să fie cât mai mare. Prin anii 1978 – 1980, ilustra savantă în chimie de renume mondial a interzis concursurile de titularizare, reproșând ministrei educației de atunci că ajută profesorii de la țară „să fugă la oraș” (concursurile de transfer și de titularizare se desfășurau numai pentru marile orașe).
În aceste condiții, în 1990 se adunaseră, la nivel de țară, zeci de mii de suplinitori (circa 2000 pe fiecare județ), încât pentru anul școlar 1990 – 1991 se desfășoară o amplă acțiune reparatorie de transfer, numire și așezare pe posturi și catedre, prin prevederile HG nr. 487/ 8 mai 1990, cu punctaje clare, indubitabile pentru departajare:
„Articolul 8
Cadrele didactice vor ocupa prin opțiune posturile și catedrele vacante în ordinea descrescătoare conferită de punctajul general obținut astfel:
a) pentru titlul științific sau gradul didactic:- titlul științific de doctor – 15 puncte;- gradul I – 12 puncte;- gradul II – 6 puncte;- definitivat – 3 puncte. Punctajele sus-menționate nu se cumulează:
b) media generală de absolvire a instituției de învățământ, calculată astfel: se înmulțește media notelor din anii de studii cu 2 (doi), rezultatul se însumează cu nota obținută la examenul de diploma (bacalaureat), iar totalul se împarte la 3 (trei).
În funcție de media generală obținută se atribuie următorul punctaj:- media 10 (zece) – 5 puncte;- de la 9,81 la 9,99 – 4 puncte;- de la 9,51 la 9,80 – 3 puncte;- de la 9,01 la 9,50 – 2 puncte;- de la 8 la 9 – 1 punct.
c) pentru vechimea în învățământ la data de 1 septembrie 1990 se acordă:- pentru fiecare an de funcționare în învățământ – 1 punct;- pentru cei care au funcționat în mediul rural sau au făcut naveta (înțelegând prin naveta deplasarea la locul de muncă cu trenul, IRTA, vaporul, avionul):- între 1-5 ani – 1 punct;- peste 5 ani până la 10 ani – 2 puncte;- peste 10 ani până la 15 ani – 3 puncte;- peste 15 ani până la 20 de ani – 4 puncte;- peste 20 de ani – 5 puncte;- pentru continuitate de suplinire în unitatea școlară din localitatea în care solicită postul:- între 1 ți 6 ani – 1 punct;- peste 6 ani până la 12 ani – 2 puncte;- peste 12 ani până la 18 ani – 3 puncte;- peste 18 ani până la 24 ani – 4 puncte;- peste 24 de ani – 5 puncte
d) situația familială:- pentru fiecare copil aflat în întreținerea celui în cauză – 2 puncte;- pentru boala incurabilă a solicitantului – 3 puncte.”
Nu-i așa că era interesant? Acum treizeci și trei de ani era parcă o tendință de mai mare echitate.
În anii următori s-au reluat concursurile pe bază de probe, cu evaluare în alte județe, până în anul 1998. În anii 1999, 2000 și 2001, la propunerea ministrului de atunci, s-a experimentat desfășurarea concursului la nivelul unității școlare. Mai sunt și acum nostalgici ai descentralizării de acest fel, dar astfel de concursuri se organizau de școli la date diferite, unele pentru cine trebuia, și candidații care nu reușeau participau la 5 – 6 concursuri, existând numeroase suspiciuni de organizare și de incorectitudine și evaluări preferențiale.
Nici Legea 1/2011 nu a reușit să rezolve în deplină transparență problemele mobilității personalului didactic, ba chiar a complicat-o excesiv, creând situații în care profesorii sunt nevoiți să participe an de an la concursul național de titularizare. Multe neclarități se creează și în acțiunile de pretransfer și de restrângere de activitate, apelându-se la pretransferul/transferul consimțit, la transferul de pe specialitatea pentru care s-a dat concurs pe a doua specializare sau altă specializare de pe altă diplomă, pentru care nu s-a dat proba concursului (învățător →matematică, religie →română, limbă străină →română), la schimbul avantajos sau interesat cu profesori care ies la pensie de pe o catedră preferată de solicitant etc.).
În plus, fișele de (auto)evaluare pentru lucrările de mobilitate nu se referă la întreaga activitate a cadrelor didactice, ci se limitează la ultimii doi, cel mult cinci ani, neluându-se în calcul specializarea și învățarea pe tot parcursul vieții, ca și cum profesorul ar deveni brusc amnezic, pierzându-și calificările multiple, cursurile de formare, premiile obținute, lucrările științifice și didactice publicate, rezultatele în pregătirea elevilor. Dosarele de mobilitate sunt umplute, în schimb, de tot felul materiale și de adeverințe eliberate pro domo, multe dubioase ori lipsite de valoare.
În comisiile de specialitate ale Parlamentului, la validarea prevederilor viitoarei Legi 198/2023 s-a trecut în mare grabă peste acest capitol esențial pentru cariera didactică, mulți dintre decidenți neînțelegând complexitatea și importanța acestui domeniu, iar alții, chiar cunoscători, preferând menținerea unei stări de o anumită incertitudine în mobilitatea personalului didactic.
S-a facut pe dosar,stimabile!Asa este.Cei de o seama cu dumneavoastră au prins aceasta titularizare care acum este atribuita generațiilor curente.Dupa revoluție,câțiva ani ,s-au titularizat cu dosarul.Apoi au decis sa dea examen.
Probabil ca de aceea nici nu știți cum sunt subiectele de titularizare, pentru ca nu ați văzut niciodată unul!
Sa înțeleg ca se vrea altă manarie la ocuparea posturilor.Pai ar mai ocupa cineva fără pile un post de profesor și la Cucuietii?Nu.Daca s-ar da examen pe post,în școală ,la mafia care este ar ocupa doar cine trebuie.Acum se mai poate trece de ei.Asa…un pic.
Și ce ziceți dumneavoastră cu subiectele de Bac ,eu cred ca nici nu știe despre ce vorbește autorul.
Subiectele sunt la nivel universitar.Nu am văzut pana acum la Bac sa aibă metodică, literatura (dar literatura adevărată) și gramatica de sta mâța în coadă.
Anul acesta a fost asa… o ușoară cascaleala dar sa nu comparam mere cu pere.
Eu as zice sa discutam despre cei care sunt în inspectorate și pe posturi de directori și nu au dat un examen de Titularizare în viata lor pentru ca i-a titularizat cu dosarul.
Mai ușor cu corupția scunsa sub lozinci populiste ca va fi vai de noi!
Asa este.
Cine compara subiectele de la examenele pt titularizare cu cele de la bac nu stie despre ce vorbeste.
Metodica si psihopedagogia le-au “scapat cand s-or fi uitat pe subiecte!
Nu titularizarea este cea care se face prin concurs de dosare. Că sa devii titular participi la concursul național unic,adică dai un examen standardizat. Etapele ulterioare de mobilitate,adică soluționarea completarilor de normă,a restrangerilor de activitate si a transferurilor se face prin concurs de dosare(anexa 2 a fișei de evuare).Problema care se pune constă în faptul că respectivele criterii n au nicio legătură cu fișa postului.N am inteles niciodată care sunt rațiunile acelor criterii(responsabil de comisie,lider de sindicat,membru CA)….Mi s a spus că trebuie recompensați intr un fel profesorii care fac munca gratuită pentru instituție, adică munca nenormata si neplătită sa nu fie pentru fraieri. Cei din sistem stiu foarte bine ca adeverintele nu se eliberează pentru activitatile plătite. Ma intreb si eu,dacă vreau sa aduc prin transfer la un colegiu centenar un profesor de matematică foarte bun,cu asemenea criterii îl aduc?Nu mai bine s ar inlocui concursul de dosare cu unul axat pe evaluarea cunoștințelor?Se poate da un examen în etapa de pretransfer.Pe de altă parte, este si cancerul asta al schimbului de posturi.Pot ajunge la un mare colegiu printr un schimb de posturi cu un pensionabil ,eludez orice formă de concurs.,Ar trebui desființată urgent această afacere cu acte în regulă, este profund imorală.
>>Eu nu înțeleg cum mulți profesori pot să ia sub șapte la examenul de titularizare și nivelul subiectelor e de BAC.
Omul ăsta nu știe ce vorbește, dar îi dați amvon să predice maselor. Bravo, EduPedu.
Exemplu de subiecte (teoria doar) la titularizare:
Fizică (2023 – doar dacă verificați subiectele din anii anteriori, au aceeași structură):
I.1. Rețeaua de difracție. Dezvoltarea temei trebuie să cuprindă: definirea fenomenelor de difracție și de interferență ale luminii, definirea rețelei de difracție și a constantei rețelei de difracție, scrierea condiției de maxim de difracție (în cazul iluminării rețelei cu un fascicul paralel), particularizarea acesteia pentru incidență normală, descrierea calitativă a figurii de difracție în lumină monocromatică și în lumină albă, descrierea unui dispozitiv experimental pentru determinarea lungimii de undă cu ajutorul unei rețele de difracție.
I.2. Noțiuni de dinamica fluidelor. Ecuația de continuitate. Legea lui Bernoulli. Dezvoltarea
temei trebuie să cuprindă: definirea curgerii staționare și a liniei de curent; deducerea, pentru curgerea în regim staționar, a ecuației de continuitate și a ecuației lui Bernoulli; aplicații ale legii lui Bernoulli (descrierea principiului de funcționare: a pulverizatorului, a unui dispozitiv pentru determinarea vitezei de curgere a unui lichid, a unui dispozitiv pentru determinarea vitezei de curgere a unui gaz).
Primul subiect e foarte accesibil dar VAST, iar al doilea NU se predă nicăieri în preuniversitar. Nici la mate-info, nici la științe. Nu se mai face, de zeci de ani, decât foarte puțină hidrostatică (în gimnaziu), niciodată dinamica fluidelor. Deci exclus să se ceară un astfel de subiect la bacalaureat, indiferent de profil. De asemenea, e un subiect extrem de vast. Și astea două subiecte, doar 30 puncte (dacă atingi toate cerințele baremului. La nivel de facultate, evident).
Și se adaugă două probleme complexe și un subiect la fel de larg de metodică-pedagogie.
Toate în 4 ore.
Am văzut la alte discipline DOAR probleme și o parte de metodică (de ex la chimie și matematică), care seamănă oarecum cu ce se mai dă la bacalaureat. Dar niciodată la fizică. La fizică e mereu concurs de cine scrie mai repede și mai bine câștigă, dar nu e niciodată timp suficient să scrii ce știi, când ți se cere jumătate de manual (punctajul din barem îl afli când ieși și descoperi că mai voiau nu știu ce chestiune măruntă punctată nu știu cât, și că ai pierdut o grămadă de puncte în total din mărunțișuri.)
Genul ăsta de subiecte îi alungă pe cei care își caută un loc călduț în sistem (cel puțin în cazul celor dornici să devină profesori de fizică). Dac-ar avea subiecte de nivel de bacalaureat, ar fi 30 de candidați pe loc. (Deși nici locuri nu prea sunt).
Să vină d-l de mai sus și alți super profesioniști ca el și să ne arate cum ar face ei mai bine ca cei de acum. Sunt sigur că n-ar mai ieși din nota 10 ori de câte ori ar susține CNU.
ies glab pregătiți pt că nu dau examen de admitere la intrare și nu sunt nortati serios.trebyie introdus la toate facultățile examen de admitere .când am candidat la fac de chimie fizica acum 32 de ani am dat examen la chimie și erau 12 candidați pe un loc
Poate ca si admiterea la multe Universitati fara un examen de specialitate are un rol aici…
Este adevărat.
Si… este un sistem parșiv, care penalizează profesorii care mai cer ceva studenților.
Penalizarea este simpla: evaluarea studenților este ridicată la rang de lege de către mai-marii universităților, iar evaluarea a ajuns sa depindă de ușurință cu care se promovează materia. Altfel zis, vocea celor mai slabi studenți este mai importanta decât calitatea educației universitare.
Da, asa este….
și culmea este ca evaluarea profesorilor o pot face și studenții care nu participa la cursuri.
Ești profedor exigent? Ai incurcat- o! Dai teme? Ii încarci, ii epuizezi. Dragi profesori, trebuie sa cereți permisiunea studenților pentru orice…sa nu le încălcați drepturile. Responsabilități ale studenților? Ce sunt acelea?
Nu generalizez…sunt și studenți serioși…cam 20%. Imi pare rau ca nu li se oferă mai mult.
Admitere ziceți? Rămân universitățile fără studenți….dacă e un examen serios. Dar eu va intreb: cum promovează bacalaureatul?
Sa vina la titularizare Ciupitu si apoi sa vorbeasca. E usor sa dai din clanță!
Examenul de titularizare cu probe scrise cuprinde in afara de partea de teorie si de aolicatii,si un subiect de metodica.
Ori un proaspat absolvebt de facultate ,chiar excepțional ,poate lua punctaj foarte mic la metodica ,din cauza ca ii lipsește experiența la catedra.
Si un profesor cu vechime,care a predat la clase de elita,poate lua punctaj foarte mic la metodica ,întrucât el tratează subiectul la nivelul la care a lucrat cu elevi olimpici.
Si este depunctat ,întrucât se cere tratarea subiectului de metodica la clase eterogene .Si asta scade nota la examen.Nu sub 7,dar o scade.
Vorbesc in cunostinta a unor cazuri concrete,nu din imaginație .
Asa că nu e chiar in regula sa arătăm pe careva cu degetul .
Absolvenții care au luat acest examen cu nota mare ( și sunt, cunosc si eu vreo 2), va pot contrazice!
Calitatea și nivelul universitatiilor s-a degradat odată cu apariția așa zise pseudo-universităti, gen Spiru Haret, Cantemir, Ecologica, unde a cumpărat cohorta de oportuniști diplome și doctorate. A ridiculizat instituția de universitate în sine. Trist dar adevărat .
Problema este complexă….De ce universitățile acceptă și promovează oameni slab pregătiți?.
Mare adevăr, profesorii universitarilor nu știu cum sa stea mai mult pe poziții și nu mai contează ce vine din spate