“Avem deja multe institute și puțini cercetători”. Avertismentul vine de la cea mai mare instituție de învățământ superior din România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, care într-un comunicat oficial semnat de “conducerea” UBB atrage atenția că noile institute de cercetare propuse de Ministerul Fondurilor Europene trebuie, în primul rând, să fie “gândite și propuse de ministerul de specialitate”, și apoi trebuie să nu adâncească inegalitățile “dintre diverse zone ale țării”, prin concentrarea lor tot în zona Bucureștiului.
Reacția dură a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, instituție ce conduce universitățile românești în toate clasamentele universitare internaționale și care are cel mai mare număr de studenți, vine după ce ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat în exclusivitate pentru G4Media.ro că pregătește 4 proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent.
Paradoxal, ideea acestor 4 noi institute de cercetare a fost lansată public nu de ministrul de resort, ci de cel de la Fonduri Europene, care a anunțat că abia ulterior l-a “abordat” pe șeful de la Cercetare, Dragoș Ciuparu.
Comunicatul integral al conducerii UBB, trimis Edupedu.ro:
“Noile institute de cercetare trebuie să devină vectori multicentrici de creștere a bunăstării
Asistăm în ultimele zile la mai multe comunicate legate de proiectele Ministerului Fondurilor Europene pentru cercetare. Mai precis, se discută despre înființarea unor noi institute și de alocarea unor sume de miliarde de euro pentru astfel de demersuri.
Salutăm interesul și disponibilitatea noilor guvernanți pentru a susține strategic cercetarea din România, deoarece numai așa putem crește competitivitatea țării și bunăstarea cetățenilor. Dorim însă să punctăm ferm câteva lucruri, pentru ca un astfel de demers să fie cu adevărat relevant și să nu ducă la irosirea de resurse vitale pentru țară:
- (1) Proiectele majore trebuie gândite și propuse de ministerul de specialitate (educație și cercetare), în consultare și cu principalii actori din sistemul național (universități/institute).
- (2) Resursele trebuie gândite pentru a dezvolta armonios țara, consolidând dezvoltările paneuropene existente deja în sudul țării și inițiind altele noi în Transilvania/Banat și Moldova. În acest context, institutele propuse trebuie să devină vectori de creștere a bunăstării. Odată înființate în marile centre academice, acestea pot susține apoi proiecte regionale desfășurate în alte universități/institute regionale și/sau pot avea filiale regionale (inclusiv în București).
Noi avem deja multe institute și puțini cercetători. Așadar, simpla înființare de institute noi nu este o soluție. Apoi, concentrarea resurselor trebuie făcută multicentric, fiecare centru devenind apoi factor de dezvoltare regională, iar centrele și rețelele lor regionale constituind apoi rețele naționale care pot susține eficient competitivitatea țării.
Neangajarea unei astfel de viziuni echilibrate va duce la irosirea de resurse financiare – concentrate în zone în care nu mai pot avea un efect major –, umane – ignorându-se capitalul uman din marile centre academice – și la adâncirea inegalităților dintre diverse zone ale țării, totul cu impact negativ asupra dezvoltării țării și a bunăstării cetățenilor.
Conducerea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca”
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este condusă de Ioan Aurel Pop – rector și de prorectorii Daniel David, Ioan Bolovan, Rudolf Gräf, Dan Lazăr, Cristian Marius Litan, Mihaela Luţaş, Markó Bálint, Călin Rus, Soós Anna și Ioan Bucur. Președintele Senatului este Ioan Chirilă.
Citește și:
-
EXCLUSIV Marcel Boloș: România pregătește patru proiecte strategice de cercetare din fonduri UE – Institut de Inteligență Artificială, Institut de medicină genetică, tehnologiile viitorului și vaccin tetravalent
-
Ministrul Fondurilor europene: Vom finanţa înfiinţarea Institutului Naţional de Genomică, pentru servicii medicale de înaltă performanţă
Redacția
G4Media.ro
C.I.
Mihai Peticilă
2 comments
Au perfectă dreptate cei de la UBB; de altfel, și alți cercetători de marcă au declarat același lucru, că nu e nevoie de înființarea de noi structuri consumatoare de fonduri, ci de selectarea riguroasă și folosirea inteligentă a resursei umane din cercetare-dezvoltare. Altfel riscăm ca bunele intenții să nu se concretizeze în produse de cercetare valoroase, ci să se transforme într-o cheltuire pompieristică de fonduri.
Iar în ceea ce privește structurile existente: au demonstrat ceva cei de la Inst. Cantacuzino, în cei 3 ani de când au fost preluați de Armată? În afara faptului că au umplut schema institutului cu personal auxiliar și că au numit director general (“comandant”) un colonel de intendență cu doctorat în creioane colorate, pardon, “științe militare” (chiar, cum se împacă acest lucru cu statutul personalului de cercetare-dezvoltare, unde se specifică clar calificările obligatorii pt. un director de INCD?), nu prea se vede mare lucru. Să băgăm acolo, în plus, 150 milioane euro într-un proiect, pare mai mult o încercare disperată de a arăta că “și noi putem”, decât o strategie bine gândită și asumată.
Foarte corecta interventia UBB!
Ca observatie personala, as sublinia ca:
1. problema nu este in sine aceea ca se infiinteaza institute noi (si cu atat mai putin faptul ca se planuiesc investitii noi – ceea ce toata lumea saluta) ci faptul ca cele existente sunt tratate ca si cum n-ar exista;
2. plus faptul ca cel care a propus a considerat in mod automat, “natural” ca noile proiecte si investitii trebuie localizate in zona Bucurestiului, ca si cum celelalte centre universitare (de altfel mai vechi sau/si mai mari) decat Bucurestiul din Moldova si Transilvania/Banat n-ar exista;
3. plus faptul ca cercetatorii sunt “informati” in loc sa fie consultati (sigur, este OK sa vina idei de cercetare din zona privata si publica ne-universitara, dar daca priveste cercetarea, atunci este normal ca cercetatorii sa fie consultati, nu tratati de sus). Altfel se distruge o idee buna (chiar de catre cel care a avut-o) inainte chiar sa fie consolidata (maturizata) si pusa in practica.