Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal o contrazice pe ministra Ligia Deca și spune că “pe data de 26 Martie a fost prezentată și transmisă pentru forma proiectului de Ordonanță de urgență privind modificările aduse articolului 66 din legea Educației nr. 198/2023” (n. red legate de montarea camerelor audio video în școli fără avizul părinților și profesorilor), potrivit unui răspuns al Instituției pentru Edupedu.ro. Amintim, Ligia Deca a anunțat prima oară în conferință de presă în data de 25 Martie, adică cu o zi înainte, faptul că Ministerul Educației propune modificările legate de montarea camerelor de supraveghere. Asta înseamnă că Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu a fost consultată când a fost elaborat proiectul, ci Ministerul Educației a informat direct Instituția de schimbările propuse.
Mai mult, Ligia Deca, a spus în două declarații publice diferite, că modificările aduse legii Educației privind instalarea camerelor audio-video în școli au fost făcute împreună cu Ministerul Justiției și “cu colegii de la Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale”. De altfel, Alina Săvoiu, director juridic al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a spus recent într-o intervenție la TVR 1, că instituția „nu este de acord cu propunerea Ministerului Educaţiei” de a introduce camere audio-video în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și părinților.
- Surse Edupedu.ro spun că în data de 5 martie Ministerul Educației le-a comunicat doar verbal intenția de a modifica legea, iar reprezentanții Autorității au argumentat și atunci că nu sunt de acord cu proiectul
- Edupedu.ro a întrebat Ministerul Justiției dacă a fost consultat în elaborarea proiectului de OUG. Când vom primi un răspuns, îl vom publica.
Edupedu.ro a întrebat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDC) dacă și când a fost consultată de Ministerul Educației cu privire la modificările articolului nr 66 din legea Educației. Este vorba despre propunerea ca în sălile de clasă și pe holurile școlilor să fie montate camere de supraveghere fără acordul părinților și profesorilor”. Din răspunsul instituției, reiese faptul că Ministerul Educației nu s-a consultat cu ANSPDC, ci doar a informat instituția a două zi după ce a făcut public proiectul pe site și în conferința de presă, Ligia Deca, în data de 25 martie.
“Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal spune că Ministerul Educației a prezentat și transmis pe data de 26.03.2024, forma proiectului privind modificarea art. 66 din Legea Învăţământului Preuniversitar”.
Mai mult, Ligia Deca, a spus în public de mai multe ori că “modificările aduse legii Educației privind instalarea camerelor audio-video în școli au fost făcute împreună cu Ministerul Justiției și “cu colegii de la Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale“.
Autoritatea invocă printre altele și o decizie a Curții Constituționale din 2023. Vezi mai jos răspunsul integral și motivarea.
În răspunsul ANSPDCP se precizează că proiectul Ministerului Educației “nu conţine precizări referitoare la acordul reprezentanţilor legali ai elevilor, raportat la lipsa capacităţii de exerciţiu a acestora, respectiv la capacitatea de exerciţiu restrânsă a acestora si nu conţine dispoziţii referitoare la consultarea elevilor cu capacitate de exerciţiu restrânsă (cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani)”.
Instituția mai recomandă: “Ar fi fost necesară o evaluare de impact asupra protecţiei datelor anterior promovării acestui proiect”.
Punctul de vedere integral al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
“În ceea ce privește punctul de vedere al instituţiei noastre faţă de forma prezentată și transmisă de Ministerul Educaţiei, pe data de 26.03.2024, privind modificarea art. 66 din Legea Învăţământului Preuniversitar, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a transmis iniţiatorului, în data de 01.04.2024, în principal, următoarele aspecte:
Prevederile propuse prin care se instituie posibilitatea unităților de învățământ preuniversitar de a instala sisteme de monitorizare audio-video pe scară largă, la nivel național, în sălile de clasă, exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de mese, săli de sport și săli de festivităţi, precum și în cămine internate, biblioteci școlare sau centre de documentare și informare, nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 5 și art. 6 alin. (1) și (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulaţia a acestor date.
Prin acest proiect se instituie o prelucrare în masă de date cu caracter personal ale persoanelor vizate, aspect ce intră în contradicție cu exigențele statuate de jurisprudența Curții Constituționale a României privind respectarea dreptului la protecția datelor și la viață privată, ocrotit de art. 26 din Constituția României.
Astfel, Curtea Constituțională a României a statuat faptul că ”Dat fiind că aceste înregistrări sunt realizate cu privire la un loc public în care se desfășoară activități instructiv-educative, este necesar acordul majorității părinților pentru a fi instalate camere de supraveghere în sălile de clasă.” (considerentul 126 Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023).
De asemenea, Autoritatea de supraveghere a semnalat că acest proiect:
- nu conţine precizări referitoare la acordul reprezentanţilor legali ai elevilor, raportat la lipsa capacităţii de exerciţiu a acestora, respectiv la capacitatea de exerciţiu restrânsă a acestora;
- nu conţine dispoziţii referitoare la consultarea elevilor cu capacitate de exerciţiu restrânsă (cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani);
- nu sunt prevăzute garanţii referitoare la drepturile persoanele vizate reglementate de Regulamentul (UE) 2016/679;
- nu conţine dispoziţii referitoare la informarea persoanelor vizate, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul (UE) 2016/679;
- nu conţine prevederi referitoare la consultarea cadrelor didactice ale unităţilor de învăţământ preuniversitar în care se decide instalarea sistemelor de monitorizare audio-video;
- -prelucrarea la nivel naţional la nivelul unităţilor de învăţământ primar, liceal și gimnazial este excesivă prin raportare la principiul proporţionalităţii stabilit de art. 5 lit. c) din Regulamentul (UE) 2016/679;
- pentru prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor, Regulamentul (UE) 2016/679 stabilește necesitatea instituirii unui nivel suplimentar de protecţie în cazul în care sunt prelucrate datele cu caracter personal ale persoanelor fizice vulnerabile, în special ale copiilor, care nu se regăsește în prezentul proiect;
- potrivit art. 35 alin. (10) din Regulamentul (UE) 2016/679 ar fi fost necesară o evaluare de impact asupra protecţiei datelor anterior promovării acestui proiect”
Pe de altă parte, surse Edupedu.ro spun că Ministerul Educației a informat verbal o singură dată Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prezentând direct propunerile de modificare, care prevăd instalarea camerelor de supraveghere fără acordul profesorilor și părinților. Încă de atunci, Ministerul a fost informat că propunerile sunt excesive.
Ligia Deca a spus public de mai multe ori că Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale a fost consultată
Ligia Deca a spus că modificările la Legea Educației privind instalarea camerelor audio-video în școli au fost elaborate împreună cu Ministerul Justiției și Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale (n. red Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal). Deca a spus acest lucru în două declarații publice diferite, săptămâna trecută. Prima oară, întâlnirea cu inspectorii școlari și directorii de școli din județul Mureș.
“Nu de puține ori sunteți puși în situația de a fi și detectiv și judecători și, mă rog, aș mai da câteva funcții: mediatori, asistenți sociali, dumneavoastră primind sesizările și trebuind, cumva determinați prin martori, prin alte mijloace, dacă ceea ce vi s-a sesizat este sau nu real. Prin faptul că am putea să utilizăm echipamentele care există deja în multe școli, mai ales sunt cele care sunt centre de examen, doar pe baza unor sesizări și a unor solicitări scrise și motivate sau doar de către instituțiile statului care au acest drept, poliție, procuratură am putea să elucidăm ce s-a întâmplat în cazul în care nu avem certitudinea că un caz de violență a avut sau nu loc. Acest lucru nu permite abuzarea acestui acces la înregistrări, pentru că în lege am prevăzut toate mecanismele în conformitate cu regulamentul GDPR cu protecția datelor personale și am elaborat aceste modificări legislative împreună cu colegii de la Ministerul Justiției și cu colegii de la Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale”, a spus Deca la întâlnirea de la Mureș.
Declarația a fost reluată de Ligia Deca a doua zi, la o conferință de presă la sediul PNL Sibiu:
“Luni am lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență de modificare a legilor educației. Între modificări, ca urmare a creșterii fenomenului de violență în școală, am fost solicitați chiar de către școli să creăm o bază legală care să permită utilizarea echipamentelor audio-video deja existente în școli sau care poate, se vor instala pentru a putea verifica ce s-a întâmplat în timpul orelor de curs, dacă există o sesizare de violență sau de distrugere de bunuri. Aceste echipament există în multe școli, mai ales în cele care sunt centru de examen, știm deja. Practic am lucrat cu colegii de la Ministerul Justiției și de la Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale, autoritatea care se ocupă de implementarea regulamentului GDPR, tocmai pentru a avea o prevedere legală care pe de o parte stabilește această posibilitate pentru școli, dar în același timp stabilește și condițiile în care se pot accesa aceste înregistrări. Ele pot fi accesate doar de către autoritățile abilitate poliție, procuratură sau de către directorul unității de învățământ, pe baza unei cereri scrise și motivate, cu respectarea prevederilor de protecție a datelor personale”, a spus Ligia Deca.
Amintim, și părintele, profesorul și consilierul școlar pot cere să vadă înregistrări video din clasă dacă există o suspiciune de violență, potrivit proiectului.
Informații de context
Amintim, la începutul săptămânii trecute, Ligia Deca a anunțat că pot fi instalate camere audio-video în sălile de clasă, fără să fie necesar acordul părinților și al profesorilor pentru a preveni și gestiona cazurile de violență în școli: „Am considerat necesară modificarea cadrului legislativ, pentru ca școlile să poată decide instalarea sistemelor de supraveghere audio-video, pentru asigurarea bazei și protecției persoanelor și a bunurilor, precum și ca măsură de prevenție a actelor de violență ce pot apărea în spațiul școlar”, spunea Ligia Deca.
Aceasta a spus că înregistrările nu pot fi folosite în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice: „Aceste înregistrări audio-video vor putea fi folosite numai în scopul investigării cazurilor sau sesizărilor de violență, respectiv a cazurilor ce vizează protecția bunurilor. Școlile nu pot folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice, iar această interdicție este prevăzută explicit în lege”.
Alina Săvoiu, director juridic al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a spus, într-o intervenție la TVR 1, că instituția „nu este de acord cu propunerea Ministerului Educaţiei” de a introduce camere audio-video în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și părinților. „Considerăm că este o prelucrare excesivă de date cu caracter personal”, a menționat aceasta.
Instalarea unor sisteme de supraveghere audio-video în toate școlile, „fără discriminare, fără acordul celor implicați”, reprezintă o măsură „clar neproporțională și în contradicție cu articolul 8 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, care protejează dreptul la viață privată”, a apreciat Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).
Președintele Federației Naționale a Părinților, Iulian Cristache, a spus miercuri, într-o intervenție la TVR 3, că „aceste sisteme de supraveghere, din punctul meu de vedere, sunt binevenite și vor reduce numărul de incidente” în școli, dar în rândul părinților „există două tabere” pe această temă.
Consiliul Național al Elevilor a anunțat, vineri, că susține măsuri „care să conducă la creșterea gradului de siguranță în școli”. CNE apreciază că aceste camere „sunt un instrument valoros în acest sens, descurajând incidentele negative și oferind probe audio-video pentru investigarea lor. Înregistrările pot ajuta la identificarea agresorilor, protejarea elevilor vulnerabili și eficientizarea procesului de anchetă. Atât timp cât stocarea sigură a imaginilor video va fi o prioritate, nu vor exista probleme.”
Montarea obligatorie în școli a camerelor de supraveghere audio-video și monitorizarea permanentă a elevilor și cadrelor didactice, plus a celorlalți angajați, fără consimțământul acestora, este o îngrădire a drepturilor acestora, spune Daniela Cireașă, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor și Data Protection Officer (DPO) certificat internațional.
Citește și:
Părintele, profesorul și consilierul școlar pot cere să vadă înregistrări video din clasă dacă există o suspiciune de violență – proiect
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu este de acord cu propunerea Ministerului Educației de a introduce camere audio-video în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și al părinților – Alina Săvoiu, director juridic al instituției
Școlile să fie dotate cu sisteme de supraveghere audio-video, biblioteci online sau offline cu ghiduri pentru părinți, elevi, profesori și un concurs anual – măsuri propuse în Planul Național de Combatere a Violenței Școlare pe următorii 3 ani – proiect
Ligia Deca: Înregistrările audio-video din şcoli, accesate doar de către poliţie, procuratură, directorul unităţii de învăţământ
Supravegherea audio-video în clase: Un proiect de lege pentru introducerea sistemelor de monitorizare în grădinițe a primit aviz negativ și de la Consiliul Economic și Social, și de la Consiliul Legislativ / Filmarea fără consimțământ „încalcă drepturile individuale, dreptul la confidențialitate și demnitate personală”
Camere audio-video în sălile de clasă, fără să fie necesar acordul părinților și al profesorilor, anunță Ligia Deca: Școlile nu pot folosi înregistrările audio-video în vederea evaluării profesionale a cadrelor didactice
Să introduci camere de supraveghere în toate școlile fără consultarea profesorilor, părinților și elevilor „este, pur și simplu, o inepție” – directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea, despre schimbările propuse de ministra Ligia Deca
Supravegherea permanentă cu aparatură audio-video, în școli, a elevilor și angajaților este o îngrădire a drepturilor persoanelor vizate cu multiple consecințe de ordin juridic, care poate afecta și psihicul acestora, spune Daniela Cireașă, președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor
Supravegherea audio-video în toate școlile – Consiliul Național al Elevilor susține inițiativa Ministerului, dar cere reglementări privind amplasarea camerelor, tipul lor, durata stocării și proceduri de acces
Camere de supraveghere în toate școlile: inițiativa „este bună”, dar fără o procedură unitară „va rămâne doar un articol din lege”, pe care directorii „vor avea temeri să-l implementeze” – Iulian Cristache, președintele Federației părinților / Noi discuții cu ministrul Educației, săptămâna viitoare
Psihologul Ioana Podină, despre introducerea camerelor audio-video în școli: Anxietatea poate crește în rândul elevilor când știu că sunt supravegheați, mai ales în momentele de evaluare. Există și riscul ca unele persoane care vor să fie în centrul atenției să se comporte paradoxal
Redacția
Ioana Nicolescu
G4Media.ro
Matei Pop
Mihai Peticilă