Atribuțiile inspectorilor școlari din Franța, corectate printr-o notă a Curții de Conturi: aceștia trebuie să aibă rol de sprijin pentru profesori, nu unul administrativ. Recomandările pentru Ministerul Educației din Republică

Într-o notă adresată ministrului Educației din Franța, Jean-Michel Blanquer, Curtea de Conturi din Republică atrage atenția că misiunea inspectorilor școlari din țară se îndepărtează de lumea școlii și capătă o nuanță administrativă, accentuată de o organizare nu prea eficientă a resurselor umane din teritoriu.

EduPedu.ro a analizat nota semnată de președintele instituției din Franța, Pierre Moscovici, și prezintă mai jos observațiile Curții, alături de recomandările pe care le face Ministerului Educației pentru regândirea misiunii celor 3.650 de reprezentanți ai guvernului în stat.

Nota a fost trimisă ministerului de resort în ianuarie și a fost făcută publică pe 3 mai 2022, neînsoțită deocamdată de vreo reacție a lui Jean-Michel Blanquer pe această temă. Amintim că, anul acesta școlar, mai multe dezbateri pe tema predării matematicii în liceu au avut loc în Hexagon, ceea ce a făcut ca ministrul și experții francezi din guvern să organizeze deseori întâlniri pentru rezolvarea acestei părți de reformă din învățământul preuniversitar.

Activitățile inspectorilor școlari, “fragmentate”, “în detrimentul misiunii lor principale de monitorizare a profesorilor și de sprijin pedagogic”

În cadrul sistemului educațional francez, inspectoratele regionale pentru învățământul primar și secundar oferă sprijin pedagogic în academii (n. red. Centre regionale de formare profesională). 3.650 de inspectori, recrutați în principal dintr-un grup de profesori cu experiență, îndeplinesc o gamă largă de sarcini: evaluarea profesorilor, participarea la organizarea de examene și concursuri, promovarea unor reforme majore, monitorizarea învățământului la domiciliu, gestionarea administrativă și pedagogică a școlilor în colaborare cu directorii de școli și cu municipalitățile etc.

Ancheta Curții arată că activitățile inspectorilor sunt din ce în ce mai fragmentate. Această fragmentare este în detrimentul misiunii lor principale, care rămâne monitorizarea profesorilor și sprijinul pedagogic. Aceste priorități, care nu sunt suficient de bine ierarhizate, ar trebui să fie revizuite periodic (…).

De asemenea, Curtea consideră că gestionarea resurselor și a personalului rămâne prea departe de nevoile academiilor. Distribuția inspectorilor între academii și în cadrul acestora este inegală, favorizând academiile mici din mediul rural. Academiile mari, care includ zone foarte dense, par mai puțin favorizate. Gestionarea colectivă și individuală a inspectorilor, care este foarte centralizată, nu pare să fie în concordanță cu statutul lor de manageri și ține puțin cont de opiniile și expertiza managerilor de academie. Apropierea funcțională dintre inspectorate, pe care Curtea o solicită, va permite consolidarea legăturilor dintre școli și colegii și, în cadrul învățământului secundar, dintre diferitele tipuri de învățământ, precum și promovarea proceselor de evaluare colectivă, se arată în motivarea din prezentarea generală a notei.

Sarcinile administrative nu le permit inspectorilor să aibă timp să monitorizeze ce fac profesorii la clase de facto

(…) “Inspectorii educației naționale (IEN) asigură îndrumarea administrativă și pedagogică locală a școlilor și a echipelor de cadre didactice ale acestora, în colaborare cu directorii de școli și cu municipalitățile. În această calitate, în calitate de manageri locali, ei se bucură de o identitate profesională autentică și de o considerație pozitivă în cadrul instituției școlare”, notează instituția în începutul documentului.

Cu toate acestea, “importanța sarcinilor administrative pe care le îndeplinesc astăzi acești inspectori nu le permite să dedice suficient timp monitorizării cadrelor didactice în sălile de clasă, misiune care devine de prea multe ori “o variabilă” a activității lor”.

Ce recomandă Curtea de Conturi franceză

Instituția publică emite șase recomandări în urma observațiilor făcute. Acestea sunt, potrivit textului din notă, măsuri referitoare la autonomia directorilor de școală în supravegherea activității profesorilor din școală, dar și referitoare la o mai eficientă distribuire, în regiuni, a inspectorilor școlari.

• “Efectuarea unei revizuiri a misiunilor academice și naționale ale inspectorilor pentru a le reorienta activitatea înspre sprijinul pedagogic pentru cadrele didactice și echipele de profesori [din școli]”

• “Evaluarea impactului numirilor în carieră asupra modului în care sunt monitorizate cadrele didactice din învățământul primar și consolidarea acestei monitorizări la începutul și la sfârșitul carierei de inspector școlar” – măsura se referă, probabil, din lipsa unor alte detalii, la eficiența așa-numitelor detașări în interesul învățământului din Franța (fiind modalitățile de angajare alternative la concursul de inspectori școlari din Republică).

• “Să [se] încredințeze directorului școlii evaluarea profesorilor din învățământul secundar, permițând posibilitatea de consultare cu un inspector, și să reglementeze activitatea inspectorilor pentru a se asigura că profesorii sunt tratați în mod echitabil”

• “Repartizarea posturilor de inspectori între academii pe baza unei alocări țintă a inspectorilor care să reflecte în mod obiectiv nevoile fiecărei academii și revizuirea repartizării intra-academice a acestora pentru gradul I”

• “Revizuirea practicilor de promovare și consolidarea acțiunilor de promovare a unei mobilități mai active pentru inspectori” – măsură referitoare la alocarea de inspectori școlari în zonele în care, potrivit aptitudinilor lor, ar lucra cu eficiență crescută

• Recomandarea nr. 6 vizează “inițierea unei apropieri funcționale a corpurilor de inspectori de gradul I și II”, în traducere, însă fără alte precizări.

În România, conform proiectului “România Educată”, au loc modificări la Inspectoratele Școlare Județene

Pe 6 iulie 2021, EduPedu.ro a scris despre inspecțiile școlare care nu vor mai fi efectuate de către inspectoratele școlare, ci de noul ARACIP, conform proiectului “România Educată” pus la dispoziția Edupedu.ro de administrația prezidențială și care avea să fie adoptat de Guvern, săptămâna următoare, printr-un memorandum.

Inspectoratele școlare județene se vor desființa, iar în locul lor vor fi create Centre Județene pentru Învățământ Preuniversitar (CJ-IP). Aceste instituții sunt fostele ISJ-uri, vor fi tot în subordinea Ministerului Educației și se vor ocupa de:

• rețea și infrastructura școlară
• echitate și participare școlară
• resursa umană și parcurs profesional
• evaluări și examene naționale
• management școlar
• sprijin și consiliere (inclusiv prin finanțarea, aspecte juridice, resursa umană sau activități extra-curriculare)
• CJRAE/CMBRAE

Noul ARACIP (instituția care evaluează calitatea în învățământul preuniversitar și care acreditează școlile și grădinițele private și de stat) va fi format la nivel județean din Direcții Județene de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (DJACIS). Aceste DJACIS vor realiza evaluarea instituțională a școlilor și grădinițelor, vor da acreditările și autorizările de funcționare.

Tot DJACIS din subordinea noului ARACIP vor efectua inspecțiile școlare, se arată în documentul făcut public de Administrația Prezidențială, discutat la acea vreme la Cotroceni cu partidele de guvernământ, membrii comisiilor de educație din parlament și cu organizațiile neguvernamentale.

Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:

în România (iulie 2021) – Inspecțiile școlare nu vor mai putea fi făcute de Inspectoratele școlare, ci de noul ARACIP – prevedere a proiectului “România Educată” care va fi adoptat de Guvern