Posibilitatea colegiilor de a avea admitere proprie este o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public, a declarat joi pentru HotNews.ro Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), după cum notează G4Media.ro.
El a fost întrebat dacă posibilitatea colegiilor de a avea propria admitere este discriminare și a spus că ”o percep ca pe o formă mascată de privatizare a unei părți din învățământul public. Crește piața meditațiilor și vom avea un grup de colegii, așa zise de elită, cu propriile reguli, ceea ce ridică semne de întrebare”. “Dacă avem o Evaluare Națională, de ce nu poate să constituie Evaluarea Națională baza selecției în continuare pentru toate școlile?”, continuă acesta.
”Înțeleg acest element de susținere a școlilor de elită, dar nu în dauna celorlalți copii și pericolul e să avem o polarizare mai mare. Cred că această măsură va duce la o polarizare. Majoritatea copiilor de elită ajung acolo și datorită situației materiale a părinților, care le permite meditații”, a mai spus el.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cel mai înalt for național de soluționare a problemelor de acest fel, nu a fost consultat de Ministerul Educației pentru proiectele de legi, după cum declară președintele consiliului:
Întrebat dacă CNCD “a fost consultat în această mare dezbatere așa cum o numește ministrul Cîmpeanu, în elaborarea acestor proiecte, adică expertiza consiliului a fost valorificată în acest demers?”, Asztalos a răspuns că “nu s-a întâmplat acest lucru, dar noi am discutat în acest consiliu și avem un draft de propuneri pe care îl vom finaliza, presupun, în cursul săptămânii viitoare, pentru aceste proiecte de legi – noi am dori să se includă un subcapitol cu câteva articole care să aibă reglementări în privința prevenirii și combaterii discriminării în actul educațional, obligații pentru elevi, profesori, respectiv pentru părinți și instituțiile de învățământ, cu proceduri clare de soluționare ale unor plângeri, deci acesta ar fi un pachet care de fapt și există peste tot în Europa, deci nu este ceva extraordinar”.
“Personal am solicitat să mai avem și două propuneri în ceea ce privește limba română. La articolul 5 unde se prevede obligativitatea limbii române, eu consider necesar ca Guvernul Românei să adopte o strategie națională pentru a susține învățarea limbii române de toți cetățenii României, iar în ceea ce privește învățământul în limbile minorităților naționale, din nou Guvernul României trebuire să adopte politici publice prin care să vină în susținerea însușirii limbii române de către elevii care învăța în limba lor maternă, pentru că, cel puțin în ceea ce privește comunitatea maghiară, situația este tragică, gradul de promovare al Evaluării Naționale la clasa a VIII-a și la Bacalaureat este substanțial mai redus decât în cazul claselor cu predare în limba română. Adică variază undeva între 60 și 65%, iar acest lucru generează o serie de discriminări”, a completat Asztalos.
Referitor la plângerea depusă de deputatul PNL Alexandru Muraru față de declarațiile rasiste ale lui Viktor Orban de la Tușnad, Asztalos Csaba a spus că ”eu m-am retras din acest dosar zilele trecute, pentru că încă după discursul lui Viktor Orban m-am exprimat pe excepția de imunitate jurisdicțională (…) Nu sunt de acord cu declarațiile făcute de Viktor Orban la Tușnad. Premierul Ungariei a greșit și și-a dat seama încă de la tribuna de la Băile Tușnad”.
Vezi și:
Examenul de admitere la colegii să nu se organizeze și să fie luate în considerare recomandările OECD, potrivit președintelui Federației părinților, Iulian Cristache: Meditațiile sunt la un nivel „problematic” în România
Istoricul Oliver Jens Schmitt, despre discursul rasist al premierului ungar Viktor Orban: La Băile Tușnad a testat noi niveluri ale politicii sale / A devenit un aliat al dușmanilor declarați ai Europei, precum Vladimir Putin
Diana Ghimiși
Alexa Stănescu
Redacția
G4Media.ro
Ștefan Lefter
Ș.L.
6 comments
Tot proiectul prezentat public are portite prin care se pot privatiza sau franciza halci intregi din invatamantul asa-zis de stat. Mai cautati si veti gasi multe puncte nodale care fac obiectul activitatii CNCD; legea pare a fi construita in jurul lor. Multe functioneaza si in prezent, dar se doreste in mod evident consfintirea si extinderea lor si in viitor. Vedeti si cate organizatii graviteaza in jurul legii in ultimul timp, deloc dezinteresat in multe cazuri.
Profesorii de limba romana si matematica de la colegiul la care viseaza sa ajunga si fiica mea, nu mai au locuri disponibile pentru pregatire in particular de mai bine de o luna. Sedinte de doua ore cu cate 5 sau 7 elevi la 135 lei/sedinta, de doua ori pe saptamana. Majoritatea sunt copii sau nepoti de-ai afaceristilor si politicienilor locali, sau copii de medici, procurori, judecatori, politisti si angajati din primarii. Va rog insistent sa publicati acest comentariu.
Să ne spună d-nul Asztalos, dacă știe, desigur, ce nu plătesc astăzi elevii care învață la școala gratuită de stat.
Eu predau si la stat, si la privat. Taxele la privat variaza – aproximativ de la 2000 de lei pe luna (deci cam 18 000 pe an) pana la 10-15 000 de euro pe an (scoli precum Ioanid, Scoala Europeana, Liceul Teoretic National etc). IBSB, Cambridge- sunt mult mai scumpe. Spuneti-mi, unde se apropie costurile scolii de stat cu ce am scris mai sus? Eu la liceul privat am carti pentru fiecare elev(cam orice avem nevoie, directorul cumpara), organizam conferinte (cu prestigiosi invitati), ateliere, avem materiale didactice; la pictura copiii au panze, culori, iar uneori picteaza pe ceramica- totul cumparat de liceu (prin taxele platite de parinti). Anumite bune obiceiuri de acolo am incercat sa le copiez la stat, in ideea ca vom putea acoperi costurile din banii parintilor. Desigur, vorbim de sume infinit mai mici decat la privat. Privatul cere taxe din care sa plateasca personalul, chiria de cladire, utilitati plus profitul sau. Noi la stat cerem bani ca sa facem poate vreun atelier, sau sa mergem la un muzeu/excursie. Sau ca sa aranjam o clasa (sa nu fie asa neprimitoare). Sau coli (sunt materiale de tras la xerox) sau markere. De, lucruri pentru copii, pana la urma. Dar exact genul asta de mentalitate, ca in comentariul de mai sus, te descurajeaza, ca dirig, sa mai faci ceva in plus. Apres moi, le deluge. Intampla-se ce s-o intampla, imi iau catalogul, spun lectia, ies din clasa si pa, merg la familie. Sa mai vii cu ceva in plus? Sa pui inima pentru ceva? Sa propui poate lucrul dupa o culegere? Sa vii cu ceva extrascolar? De ceee? Ca sa zica lumea ca iti iei comision de la ceva sau ca atentezi la bugetul familial? Nu avem decat ce meritam, toti.
Doamna sunt părinți care abia reușesc să întrețină familia din veniturile obtinute cu multă truda, să nu credeți că nu ar vrea să facă tot ce e mai bine pentru copilul lor.Asa ca dati tot ce puteti și acelor copii care învață la stat.
Nu e vorba sa nu dam ce putem, noi, cadrele didactice. Problema e ca, incet-incet, multi profesori capata o blazare, o lehamite (dacă permiteți) când observă că nu doar că nu primesc recunoștință din partea părinților (morală, minimală), ci multi dintre părinți chiar îi jignesc si le fac astfel de acuzatii voalate legate de… Legat de ce? De un ban de cretă sau de markere? De o pavoazare de clasă? Clasele in 1-4 arată bine, pentru că părinții se mai implică. La noi, la gimnaziu si liceu, în multe clase e dezastru – bănci mâzgălite, rupte, pereti murdari etc. Stiti de ce e asa? Pentru că dirigintii nu au chef sa traga de părinți. Scoala văruieste o dată la patru-cinci ani în cel mai bun caz, dar sălile se deteriorează rapid (le distrug aceiasi copii). Părintii care nu au posibilități nu trebuie să dea nimic, problema este că apelul e făcut spre aceia care vor si pot, dar aceia nu dau, pentru că li se pare că scoala e gratuită si nu trebuie sa se implice deloc. Da, scoala e gratuită, dar la fondurile care sunt iti oferă ceva minimal. Vrei mai mult? Vrei o sală frumoasă, luminoasă? Vrei materiale educative, programe extrascolare? Acelea costa. Sa stam linistiti: nici profesorii nu mai cer deloc sau mai nimic. Au obosit si functioneaza “pe avarii”. Asta vreti, asta oferim. E in primul rand nemultumirea nu legata de vreo neparticipare financiara, ci legata de vesnice suspiciuni, vesnice comentarii, vesnice reprosuri. Cand vedeti cate un profesor plictisit si fara initiativa, sa vă gânditi ca e foarte posibil ca la începuturile carierei sale sa fi fost unul entuziast. Intre timp s-a ars si isi vede de treaba.