Propunerile formulate de Consiliul Național al Elevilor (CNE) pentru viitorul Statut al Elevului, care trebuie actualizat în urma schimbărilor legislative, sunt criticate de alte asociații ale elevilor din țară. Acestea acuză că, prin formularea propusă de CNE în ceea ce privește organizațiile reprezentative ale elevilor, doar Consiliul ar rămâne structură reprezentativă, celelalte fiind amenințate cu dizolvarea.
Asociațiile menționate – Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Bacău (AEBc), Asociația Elevilor din București și Ilfov(AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Timiș (AETm – afirmă, într-un comunicat emis vineri, că varianta de statut propusă de CNE „este un potențial pericol de dizolvare pentru toate asociațiile de elevi din țară, deoarece la secțiunea a II-a, art. 38, sunt impuse condiții pentru existența asociațiilor de elevi, care nu pot fi îndeplinite de nicio organizație non-guvernamentală”.
Potrivit acelorași asociații, „articolele problematice prevăd ca și condiții de existență a unei asociații reprezentative, să aibă filiale în cel puțin 50%+1 din liceele din județ, condiție absurdă pentru o organizație în care elevii nu sunt obligați să se înscrie, și să aibă cel puțin 5 membri în fiecare liceu din județ. Așadar, vor ca asociațiile de elevi să adopte un sistem de funcționare similar cu cel al CNE, criteriu nerealizabil prin caracterul opțional al înscrierii într-o asociație și prin faptul că noi operăm cu un singur Birou de Conducere (BC) la nivel județean, nu cu un sistem progresiv de tip “Matryoshka”, cu Birouri Executive la nivel școlar, județean și național.”
Asociațiile susțin că, „prin aceste măsuri, libera exprimare a elevilor va avea un declin semnificativ, dizolvând asociațiile independente reprezentative, lăsând doar opțiunea de a adera la CNE, organ dependent, creat și influențat de Ministerul Educației!.
Propunerile CNE pentru viitorul Statut al Elevului prevăd, la art. 38 referitor la „Asociațiile reprezentative ale elevilor”, că:
„(3) Sunt considerate asociații reprezentative ale elevilor organizațiile neguvernamentale, înființate în baza prevederilor legale în vigoare, care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:
a) au statut propriu, în care au declarat ca scop reprezentarea intereselor și drepturilor elevilor;
b) nu fac propagandă politică partizană sau religioasă;
c) sunt formate exclusiv din elevi în sistemul de învățământ preuniversitar din România;
d) au filiale la nivel județean în cel puțin jumătate plus unu din numărul total de unități de învățământ preuniversitar din județul respectiv;
e) au filialele de la nivel școlar alcătuite din cel puțin 5 membri.”
Actualul Statut al Elevului prevede, la Art. 38, condiții mai puțin restrictive în privința reprezentativității organizațiilor de elevi:
„Art. 38 (1) Sunt considerate asociații reprezentative ale elevilor organizațiile neguvernamentale, înființate în baza prevederilor legale în vigoare, care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:
a) au statut propriu, în care au declarat ca scop reprezentarea intereselor și drepturilor elevilor;
b) nu fac propagandă politică partizană sau religioasă;
c) au cel puțin 75% din membri elevi în sistemul de învățământ preuniversitar românesc.
(2) Asociațiile reprezentative își pot desfășura activitatea la nivel național, județean, local sau școlar.
(3) Filialele sau sucursalele asociațiilor reprezentative au același statut reprezentativ, în raport cu scopul înființării acestora.”
Noua Lege a învățământului preuniversitar din 2023 precizează că elevii pot fi reprezentați de CNE, dar și de alte organizații reprezentative. Organizarea până la nivel de școală este prevăzută doar în cazul CNE, organism ce funcționează după un regulament aprobat prin ordin de ministru:
„Articolul 109
(1) Consiliul Național al Elevilor este partener al Ministerului Educației, cu rol consultativ în procesul decizional. Elevii pot fi reprezentați și prin alte asociații reprezentative la nivel național cu rol consultativ în procesul decizional.
(2) Consiliul Național al Elevilor funcționează după un regulament de organizare și funcționare aprobat prin ordin al ministrului educației.
(3) În vederea îndeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din învățământul preuniversitar, Consiliul Național al Elevilor are în subordine consilii județene ale elevilor, constituite în fiecare județ, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București, constituit la nivelul municipiului București. De asemenea, la nivel școlar se constituie consilii școlare ale elevilor în fiecare unitate de învățământ preuniversitar.
(4) Alegerile pentru funcțiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerință din partea cadrelor didactice. Influențarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinară și se sancționează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(5) În baza principiului subsidiarității, consiliile județene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor București sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeași relație de colaborare trebuie să existe și între consiliile școlare ale elevilor, elevii reprezentanți în consiliile de administrație și echipele de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar.
(6) Ministerul Educației, respectiv unitățile de învățământ preuniversitar sprijină activitatea Consiliului Național al Elevilor și a substructurilor sale.”
Citește și:
Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, dreptul la produse de igienă în școli, consiliere pentru elevii exmatriculați – printre propunerile Consiliului Național al Elevilor pentru Statutul Elevului
Foto: © Michaeljayberlin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.