Asociația VeDem Just, care promovează educația juridică în rândul elevilor, explică într-un mesaj pe pagina oficială prevederile noii legi adoptate de Senat, prin care cadrele didactice capătă protecție specifică autorităților publice. Juriștii rezumă noul act normativ, “ultrajul la profesori”, și dau exemple de fapte pedepsite de noile reglementări, plus pedepsele aferente.
Redăm mesajul Asociației VeDem Just:
„Ultrajul la profesori. Asociația VeDem Just comunică publicului că, astăzi, Parlamentul României a adoptat o lege prin care personalului didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de o protecție sporită. Legea va fi trimisă Președintelui României spre promulgare și va intra în vigoare în 3 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.
Noua lege spune următoarele:
- amenințarea, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul, săvârșite împotriva unui profesor aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se vor sancționa mai aspru: limitele de pedeapsă prevăzută de Codul Penal pentru aceste infracțiuni se majorează cu o treime.
- De exemplu, pentru amenințare pedeapsa va fi de la 4 luni la un an și trei luni închisoare; pentru lovire va fi 4 luni – 2 ani și 8 luni; dacă vătămarea necesită până în 90 zile de îngrijiri medicale pedeapsa va fi 8 luni – 6 ani și 8 luni; pentru vătămări mai grave va fi 2 ani și 8 luni – 9 ani și 4 luni;
- pentru comiterea oricărei infracțiuni împotriva profesorului sau a bunurilor lui ori a membrilor familiei sale în scop de intimidare sau răzbunare: limitele de pedeapsă prevăzută de Codul penal pentru aceste infracțiuni se majorează cu o treime.
- De exemplu, pentru distrugere sau violare de domiciliu pedeapsa va fi 4 luni – 2 ani și 8 luni închisoare; pentru furt va fi 8 luni – 4 ani închisoare
- directorii care află la școală de comiterea unei astfel de infracțiuni sunt obligați să anunțe imediat procurorul.
Vor fi sancționați: autorii faptelor împotriva profesorilor indiferent că sunt elevi de la 14 ani în sus, părinți, alte cadre didactice sau alte persoane.
Fișa legii votată azi poate fi accesată aici”
Reamintim că Senatul României a adoptat luni cu 75 de voturi pentru şi 24 împotrivă proiectul de “Lege privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, potrivit paginii oficiale a instituţiei. Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Şerban Nicolae la cererea sindicatelor FSLI conduse de Simion Hăncescu.
INFO: Asociația VeDemJust a fost înființată de ziua drepturilor omului, pe 10 decembrie 2015 și a primit recunoaștere din partea autorităților la începutul anului 2016. Scopul său este unul complex și include: promovarea libertăţii, întărirea democrației, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din Asociație fac parte, printre alții, judecătorul Cristi Danileț și juristul Lucian Checheriță.
FOTO: Facebook Cristi Danilet
“Profesorilor li se vor aplica toate incompatibilitățile care decurg din statutul funcției publice”: Meditațiile – interzise, 8 ore prestate efectiv pe zi
Edupedu.ro a scris încă din octombrie 2019 despre învestirea profesorilor cu statutul de autoritate publică și a relatat pe larg efectele juridice ale aplicării proiectului de lege inițiat de Șerban Nicolae, susținut de sindicatele din educație FSLI și contestat de elevi și părinți, care au cerut ajutorul președintelui Klaus Iohannis pentru “blocarea” inițiativei legislative.
“Ceea ce nu înțeleg cei care au propus această lege este că, odată cu aceasta pseudoautoritate dată profesorilor, apar și elementele constrângătoare: profesorul va fi transformat într-un real și veritabil funcționar public. Adică, pe cale de consecință, toate faptele cadrului didactic vor intra în zona de legislație penală specifică exercitării funcției publice”, a declarat pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat Gabriel Ispas.
Acesta a explicat că “raporturile de muncă ale profesorilor vor tinde, ca o consecință indirectă, spre 8 ore pe zi prestate efectiv, pe termen mediu și lung. Asta pentru că vor apărea discriminări între diverse categorii care exercită funcții publice. Dacă tu vrei beneficiile, trebuie să iei totul din funcția publică. Meditațiile vor fi complet interzise, pentru că au legătură cu activitatea de bază”.
“Profesorilor li se vor aplica toate incompatibilitățile care decurg din statutul funcției publice:
- nu poți să desfășori activitate decât într-un domeniu care nu are legătură cu activitatea ta obișnuită => ceea ce exclude meditațiile
- se va aplica evaluarea profesională ierarhică => deci va trebui ca profesorii să întocmească raport către director, inspector, samd
- limitarea autonomiei profesionale: profesorul, în mod normal, are libertatea academică. Dacă l-ai făcut funcționar public, intră în niște canoane ale raportării, ale cuantificării muncii sale
- apar consecințe ale neîndeplinirii obiectivelor => acum poți spune că elevii tăi au note mici, pentru că nu au învățat. Dacă ești funcționar public, nu mai ai o astfel de scuză
- răspunderea pentru propriile fapte este mult mai mare, pentru că orice face, face în exercițiul funcțiunii”, a explicat pentru Edupedu.ro decanul Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu, Gabriel Ispas.
La o primă vedere, efectele preluării statutului de autoritate publică par să fie benefice pentru elevi și părinți. De ce se opun, atunci, elevii și părinții? “Pentru că, pe fond, intrăm într-un regim care duce spre militarizare. Ori calitatea în educație nu se impune cu bățul. Mulți nu înțeleg că nu mai suntem în 1900 toamna. Mulți dintre cei care susțin acest proiect de lege încearcă să schimbe paradigma educațională: de la nuiaua dinainte de ’89 la pulan în 2019“, a declarat Ispas, pentru Edupedu.ro.
Decan al Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu, Ispas a precizat că proiectul de lege “este o găselniță a lui Simion Hăncescu [președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ – FSLI, n.red.], care crede că în acest fel poate să îi protejeze pe profesori împotriva violențelor la care sunt expuși în mediul profesional“.
“În acest fel se crede că dacă ar exista o emoție, profesorul ar fi mai protejat. Este o eroare fundamentală, din punctul meu de vedere, pentru că prevenția și educația sunt cele mai bune, iar dacă în educație ai nevoie de forță, înseamnă că nu mai ai nevoie de educație. Această propunere legislativă arată ca în republicile dictatoriale, unde autoritatea se impune”, a declarat Ispas.
Inițiat de senatorul PSD Șerban Nicolae, proiectul de lege a fost susținut puternic de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care susținea că statutul de autoritate publică va proteja profesorii care “sunt umiliți, jigniți, scuipați sau loviți, unii dintre ei răniți grav”.
Expertul atragea atenția că “nu vom impune niciodată respect cu forța”. “Știm că noile generații sunt și mai sever contestatare și orientate împotriva regulii și autorității decât a fost generația noastră. Au arme teribile și grozav de subversive pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune și care nu e consonant cu ceea ce cred și văd”, explica Iliescu.
Analiza integrală a psihologului Dragoș Iliescu, aici.
Citește și:
-
Moment decisiv pentru profesori: Ce efecte practice va avea trecerea la statutul de autoritate publică, conform proiectului inițiat de Șerban Nicolae. De la 8 ore prestate efectiv pe zi, la evaluarea profesională ierarhică și interdicția totală a meditațiilor
-
Psihologul Dragoș Iliescu, despre transformarea profesorilor în funcționari publici: Profesorii sunt supuși unor riscuri psihosociale masive. Dar noile generații au arme teribile pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune