Asistenţii medicali cu studii superioare ar putea să predea „Educaţie pentru sănătate”, spune ministrul Sănătății: Reticenţa a fost legată de faptul că nu există pârghii să oblige, de exemplu, profesorii de biologie să înveţe această curriculă, pe care ulterior s-o predea elevilor

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat marţi că asistenţii medicali cu studii superioare ar putea să predea disciplina „Educaţie pentru sănătate” în şcoli, potrivit Agerpres.

“Reticenţa – am discutat şi cu doamna ministru Deca de foarte multe ori – a fost legată de faptul că nu există pârghii să oblige, de exemplu, profesorii de biologie să înveţe această curriculă, pe care ulterior s-o predea elevilor. Asta a fost discuţia. Soluţia la care ne-am gândit la Ministerul Sănătăţii – şi cred că este operaţională, am discutat cu Ordinul Asistenţilor Medicali – ar fi ca în fiecare şcoală să fie nişte asistenţi medicali, eventual cu studii superioare, care să fie angajaţi, că medici nu o să avem de unde. De unde se angajezi 7.000 de medici în şcoli? Este imposibil, nu există aceşti 7.000 de medici. Atâtea şcoli sunt în România, şapte – opt mii de şcoli. Sunt 1.000 acum în medicină şcolară. Nu ai de unde să mai angajezi lângă 6.000, mai ales că sunt multe locaţii care nu sunt tentante. Atunci, am putea să avem aceşti asistenţi medicali care să devină cadre didactice, cărora le-ar fi mai uşor să înveţe noţiunile şi să predea noţiunile copiilor şi, eventual, să interfereze chestiunea asta şi cu acordarea asistenţei medicale în şcoli”, a afirmat Rafila.

Ministrul Sănătăţii a participat la dezbaterea „2025: 40 de ani de istorie HIV în România”, organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA.

În opinia ministrului, asistenţii care ar urma să predea disciplina ar trebui să fie angajaţii şcolilor.

„Oamenii trebuie angajaţi în şcoli ca să predea „Educaţie pentru sănătate”. Deci, e clar, dacă nu-i angajez să predea „Educaţie pentru sănătate”, atunci nu o să avem niciodată „Educaţie pentru sănătate” în şcoli. Acum, 5% dintre părinţi optează pentru copiii lor pentru „Educaţie pentru sănătate”, atât că e opţional, iar din ăştia 5%, termină doar 2%. Deci, se pierd pe parcurs. Deci, practic nu se face”, a arătat Alexandru Rafila.

Potrivit acestuia, „Educaţia pentru sănătate” ar trebui să fie individualizată. “Sper că odată o să ajungă un ministru al Învăţământului care să aibă în mod real interesul să dezvolte această disciplină”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Informații de context

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede ca elevii să învețe în trunchiul comun elemente de educație rutieră, de alimentație, de educație civică, sănătate și altele.

Art. 88 – „(10) Planurile-cadru de învățământ și programele școlare pentru disciplinele de studiu și modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educație pentru mediu și schimbări climatice, educație pentru sănătate, noțiuni pentru acordarea primului ajutor, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, istorie și civilizație locală, educație interculturală, educație pentru cetățenie democratică, egalitate de șanse, etică, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, educație pentru cetățenie europeană, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă.”

În luna mai 2023, după ce un proiect de lege care viza cursuri de prim ajutor în școli a primit vot negativ în Senat, PSD a precizat că aceste cursuri de prim ajutor trebuie introduse în programa şcolară, aşa cum se întâmpla în trecut, potrivit G4Media.ro.