ASE București și UMF Carol Davila – singurele universități românești în top 1000 al clasamentului Times Higher Education 2025 / Nicio instituție românească de învățământ superior nu crește, iar peste jumătate dintre cele listate sunt în coada rankingului global

8.095 de vizualizări
Foto: Nikolay Georgiev de la Pixabay
Academia de Studii Economice și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” sunt singurele instituții românești de învățământ superior care figurează în top 1000 al celei mai noi ediții a reputatului clasament internațional al universităților Times Higher Education, ediție publicată miercuri. Cele două universități bucureștene sunt urmate de UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca și de Universitatea din București, în următorul segment al clasamentului (locurile 1001-1200), pe când alte două care figurau anul trecut în același segment, Universitatea Babeș-Bolyai și USAMV Cluj-Napoca, ajung sub pragul de 1200.
  • În acest clasament, nicio universitate nu-și îmbunătățește scorul față de ediția precedentă, dar mai multe înregistrează regrese, ajungând în segmente inferioare are rankingului.

Mai bine de jumătate dintre cele 22 de universități românești incluse în ediția 2025 a clasamentului global se află în coada acestuia, anume dincolo de pragul 1.500, dintr-un total de 2092 de universități listate.

  • În segmentul 1201-1500 apar șase universități: UBB, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Transilvania din Brașov, UMF din Craiova, USAMV Cluj-Napoca și Universitatea de Vest (ordinea alfabetică stabilită în listarea THE).
  • Trei universități care anul trecut figurau în segmentul 1201-1500 coboară sub pragul de 1500 în ediția pentru 2025: UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea.

Clasamentul este bazat pe 18 indicatori de performanță ce pun accent preponderent pe calitatea și rezultatele cercetării, dar păstrează o greutate considerabilă pentru rezultatele educaționale. Indicatorii au în vedere calitatea predării, a cercetării, transferul de cunoștințe și internaționalizarea.

Clasamentul universităților românești în Times HIgher Education World University Rankings 2025:

(notă: ordinea în același interval al clasamentului este alfabetică, potrivit listării THE)

Sursa: Times Higher Education World University Rankings 2025
  • ASE București – 801-1000
  • UMF Carol Davila din București – 801-1000
  • UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca – 1001-1200
  • Universitatea din București – 1001-1200
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 1201-1500
  • Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1201-1500
  • Universitatea Transilvania din Brașov – 1201-1500
  • UMF Craiova – 1201-1500
  • USAMV Cluj-Napoca – 1201-1500
  • Universitatea de Vest din Timișoara – 1201-1500
  • Universitatea Al.I. Cuza din Iași – 1500+
  • Universitatea Dunărea de Jos din Galați – 1500+
  • UMFST George Emil Palade din Târgu Mureș – 1500+
  • Universitatea Tehnică Ghe. Asachi din Iași – 1500+
  • UMF Grigore T. Popa din Iași – 1500+
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 1500+
  • Universitatea Ovidius din Constanța – 1500+
  • UNST Politehnica București – 1500+
  • Universitatea Politehnică din Timișoara – 1500+
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 1500+
  • Universitatea din Craiova – 1500+
  • Universitatea din Oradea – 1500+

Au mai raportat date, dar nu au fost incluse în clasament Universitatea de Științele Vieții din Iași, USAMV București și Universitatea Valahia din Târgoviște.

Clasamentul global – condus de universități din SUA și Marea Britanie, dar reputația lor este în scădere

Realizatorii rankingului includ, în top 10, doar instituții din Marea Britanie și SUA. În același timp, însă, ei arată că în ansamblu universitățile din cele două țări incluse în această ierarhie suferă o pierdere considerabilă de reputație, comparativ cu cea înregistrată în 2016, când a avut loc o evaluare majoră din punct de vedere a reputației universitare.

Top 10 – World Univesity Rankings 2025
  1. Oxford University (Marea Britanie)
  2. MIT (SUA)
  3. Harvard University (SUA)
  4. Princeton University (SUA)
  5. University of Cambridge (Marea Britanie)
  6. Sanford University (SUA)
  7. California Institute of Technology (SUA)
  8. University of California – Berkeley (SUA)
  9. Imperial College London (Marea Britanie)
  10. Yale University (SUA)

Times Higher Education notează că, pe fondul crizei financiare cu care se confruntă universitățile din Marea Britanie, această țară a înregistrat cel mai puternic declin al reputației cercetării comparativ cu anul trecut, iar în comparație cu anul 2016 a pierdut 4 puncte procentuale în ceea ce privește voturile primite pentru predare și cercetare, în stabilirea clasamentul general.

La rândul lor, universitățile din SUA înregistrează un minim istoric în ceea ce privește reputația, primind cu 9 puncte procentuale mai puține voturi anul acesta comparativ cu 2016 (38% versus 47% în totalul voturilor privind reputația).

Citește și:
ASE București și Universitatea de Medicină Carol Davila – singurele universități românești în top 1000 al clasamentului global Times Higher Education 2024 / Cele mai multe instituții românești – în coada rankingului ajuns la a 20-a ediție

3 comments
  1. Clasamente irelevante, calitatea scade peste tot. Povesti de adormit copii, timp pierdut cu ratinguri, inventarea de tot felul de criterii in aprecierea activitatii (indici Hirsch, Mirsch, Firsch etc etc…. prabusirea finala e mai aproape decat credeam ….

  2. Din pacate pentru Romania…aici s-a ajuns. Principalele probleme identificate care au dus la ,căderea” învățământului sunt:
    1.subfinanțarea sistemului de învățământ
    2.lipsa baza materiala pentru studiu dar mai ales lipsa dotării laboratoarelor cat si identificarea și cointeresarea agenților mari economici pentru efectuarea practicii atat de necesara. Unde sa pui în practica teoria învățată…
    3.lipsa cadrelor didactice cu profund caracter pedagogic. Geaba ai tu un super profesor la catedra daca el nu poate sa transmită cunoștințele acumulate,elevilor și studenților.
    4. slaba calitate a examenelor de promovare…nu știi nu primești nota de trecere a examenului,notele nu se dau din mila se dau pe cunoștințele acumulate de elev( student).
    5.lipsa colaborării la nivel internațional și anume: schimb de experienta pe perioade determinate intre universități din Europa și nu numai…
    Mai sunt din pacate destule de enumerat,aici includ și tezele de doctorat( maculatura,nimic contribuție individuala în domeniul respectiv,recunoscuta la nivel internațional)
    Am obosit! Aude cineva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

PROIECT Școlile pot înființa consorții școlare timp de cel puțin 3 ani, cu acordul inspectoratelor școlare și consiliilor locale. Profesorii care predau în acestea au prioritate la mobilitatea didactică – condițiile și model de documente

Școlile pot forma consorții școlare împreună cu alte școli din apropiere, cu acordul inspectoratelor școlare și al consiliilor locale, după ce le este aprobată documentația pe care o depun în…
Vezi articolul

Lista cu peste 600 de locuri rămase libere la licee din București, pentru a doua etapă a repartizării, publicată de Inspectoratul Școlar / Câte un loc liber la Colegiile Naționale “Sfântul Sava”, “Matei Basarab” sau la Liceul “Ion Neculce” și 4 locuri la Colegiul Național “I.L Caragiale”

Lista cu locurile rămase libere la licee din București, pentru a doua etapă a repartizării, publicată de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. După prima repartizare computerizată au rămas 638 de…
Vezi articolul

Daniel Funeriu: Ce e de făcut? Toți în stradă, să preluăm ștafeta de la profesori care astfel s-ar putea întoarce la clasă, fără însă a ierta mizerabilul binom președinte-guvern. Apoi identificat viitorul președinte al României care să fie un adevărat reformist al educației

„Atât timp cât societatea, în ansamblul ei, nu se „aprinde” pe tema educației, pot să aloce 70% din PIB pe educație, puteți să-l puneți pe Einstein al educației ministru, dar…
Vezi articolul